Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

duminica, 24.07.2016

Spicuitorii si spicuitoarea

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +


    Dupa recolta, spicele ramase pe ogor erau stranse de taranci. In tablourile frantuzesti de secol 19, femeile sunt suprinse in aplecare, cu manunchiul de spice legat de umar, sau drepte, purtandu-si mini-stogul cu mandrie. In documentarul ei Les glaneurs et la glaneuse, Agnes Varda porneste de la aceasta imagine, canonizata in imaginarul frantuzesc prin expunerea in muzee, angajandu-se apoi intr-o cercetare privind urmele acestei practici in societatea actuala.

    Fata de larga perspectiva istorica a spicuitului, cei doisprezece ani care au trecut de la realizarea documentarului nu influenteaza in niciun fel receptarea acestuia. Ca si atunci, orasele sunt pline de oameni care isi aleg merindele in pubele de gunoi, in vreme ce la tara, spicuitul, in sensul de adunare a resurselor alimentare ramase in natura dupa cules, e pe cale de disparitie. Fata de normalitatea spicuitului in societatile rurale din urma cu cel putin 30 de ani, Agnes Varda releva, ca prima tema de confruntare, stigmatul social aplicat spicuitorilor de urbanismul discriminatoriu si concurential: cum a ajuns o ocupatie ca oricare alta sa fie sinonima cu excluziunea sociala.

    Critica societala e doar unul dintre interesele lui Agnes Varda. Pornind de la dictionar, regizoarea identifica sensul figurat, dominant si in limba romana, sens pe care si-l atribuie ca practica post-moderna. Spicuind surse culturale si varii domenii de aplicatie ale temei, Agnes Varda preia „restul" ca stigmat, ilustrandu-i utilizarea in caracterul jucaus si combinatoriu al artei. Contextualizata in opozitie cu eficienta comerciala, consum si exces, adunarea resturilor devine doar pentru unii dintre artistii documentati in Les glaneurs et la glaneuse un juramant de credinta, un mod de viata. La fel ca si in cazul spicuitorilor materiali, artistii-artizani re-utilizeaza obiecte fara o filosofie, unul dintre subiectii lui Agnes Varda creand pagode ce ignora definitiile kitsch-ului in amestecul de resturi metalice si papusi recuperate din gunoi. Un alt artist isi explica practica prin o a doua viata, pe care o confera obiectelor ce murisera in lumea utilitatii. Printr-un citat asumat, expresia ajunge „a salva obiectele de destinul lor utilitar".

    Agnes Varda interiorizeaza tema restului prin propria varsta devoratoare. Avand aproape 70 de ani la data filmarii documentarului, regizoarea isi filmeaza de aproape pielea imbatranita, tratand nou aparuta, la acel moment, camera digitala ca un instrument de explorare si de joc personal. Pozand, la inceputul documentarului, in taranca cu spice pe spate, Agnes exploreaza fatetele expresiei artistice pana in punctul intrarii in piele, juxtapunand apoi dimensiunea sociala, cea artistica si, implicit, umana, prin personajele urmarite.

    Aceasta structura piramidala in care asaza obiceiul spicuitului e una dintre atractiile documentarului, Agnes realizand, pe langa un extraordinar montaj al ideilor, si o varietate a expresiei filmice, de la interviu la imagini de arhiva, pictura si performance, un intreg discurs personalizat prin vocea din off, a povestitoarei-realizatoare. Valentele spicuitorilor sunt dimensiunile regizoarei, ea insasi spicuitoare declarata de la bun inceput.

    Les glaneurs et la glaneuse e un tip pretios de documentar artistic, rar vizibil si programat. Fara o tema (sociala) puternica sau personaje suferind destine dramatice, interesul porneste de la un aspect cultural, ramificandu-se apoi in toate straturile de perceptie, de la personal la societal. Cu un montaj ideatic si o personalizare extrema a problemei catre ego-ul autoarei, Les glaneurs.. e o opera de maturitate, care nu are nimic de demonstrat in afara unei minti culturale deschise la joc.

     


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Nu e puci, ci o biată frondă

    Nicolae GRECU

    Nu e puci, ci o biată frondă

    Vina integrală pentru toată babilonia din Liga I aparţine FRF, dar este corectă aruncarea pisicii de către Liga Profesionistă de Fotbal, organizatoarea competiţiei?

    Filmuletul zilei

    opinii

    Boborul

    Briscan ZARA

    Boborul

    Poporul, în ansamblul lui, nu este niciodată mulţumit, nici măcar de decizia lui care s-a întâmplat foarte de curând. Şi atunci ce sens are să te iei după el? Nu are nici măcar logică pentru că nu poţi găsi un numitor comun, un fir constant al coerenţei pe care să îl duci mai departe şi să-l foloseşti pentru a construi un raţionament. El este schimbător ca apa şi nestatornic ca vântul, iar cine se ia după el, cine se bazează pe el, greşeşte invariabil.

    De la entuziasm juvenil la îngrijorări nefondate

    pr. Constantin STURZU

    De la entuziasm juvenil la îngrijorări nefondate

    Iniţiativa Coaliţiei pentru Familie şi Constituţie, care a strâns peste 3 milioane de semnături în vederea modificării Constituţiei României, în sensul de a se menţiona explicit, în articolul 48, aliniatul 1, că "familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţităîntre un bărbat şi o femeie", nu "între soţi", cum se precizează acum, a mai parcurs o etapă legală. 

    Despre Coaliţia Etc.

    Sorin CUCERAI

    Despre Coaliţia Etc.

    Dacă te uiţi cu atenţie, Coaliţia asta pentru Familie e o chestie tare hazlie. Fiindcă ce promovează ea de fapt? Familia nucleară heterosexuală, adică fix idealul burghez de familie.

    pulspulspuls

    Chir Nica şi Jiji - 15 asemănări izbitoare. Oare chiar am schimbat premarele?

    Chir Nica şi Jiji - 15 asemănări izbitoare. Oare chiar am schimbat premarele?

    Dom'le, la cât de arogant şi plin de sine auzim că ar fi de la alegeri încoace junele premare Chir Nica atât la slujbă, cât şi la partidoi, tare ne mai mănâncă palmele să facem o micuţă, dar vioaie comparaţiune cu fostul premare, Jiji. 

    Caricatura zilei

    Fuziunea PMP - UNPR

    Editia PDF

    Bancul zilei

    10 lucruri despre pokemonii românesti: Cel mai valoros Pokemon e în ANAF, dar trebuie sa stai câteva ore la c (...)

    Intrebarea zilei

    Care ar fi prioritatile administratiei locale pentru municipiul Iasi?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.