Trepte pe calea vietii

Privita din perspectiva crestina, etica inseamna tocmai urmarirea acestei legaturi dintre credinta si viata. „Etica inseamna aplicarea adevarului revelat despre Dumnezeu, despre lume si persoana umana la siruatii din viata noastra cotidiana, cu toata complexitatea si ambiguitatea lor", afirma John si Lyn Breck, in lucrarea Trepte pe calea vietii. O viziune ortodoxa asupra bioeticii, aparuta la Editura Sophia, Bucuresti, 2007, pag. 7, in traducerea Geaninei Filimon.

Intr-o lume coplesita de desacralizare si dezumanizare, cartea aceasta poate fi un indrumar despre cum sa ducem o viata in acord cu adevarul persoanei, asa cum a fost el revelat in Scripturi si interpretat in sfinta Traditie. John Breck este un fost pastor protestant specialist in Noul Testament, trecut la ortodoxie, care s-a remarcat in ultima parte a secolului trecut (alaturi de alti autori cum ar fi Stanley Harakas, Alexander Webster, Chrristos Yannaras, Tristram Engelhard, Vigen Guroian, Joseph Woodill si altii, prin carti, articole si conferinte tinute in S.U.A. si Europa in care a incercat sa aplice invataturile absolute ale Bisericii la diversele situatii cu care se confrunta viata umana.

Potrivit cu invatatura ortodoxa, persoana umana este privita ca un continuum „de la zamislire si pina la inviere", un continuum care are mai multe etape, pentru fiecare dintre ele autorii oferind informatii si de sfaturi practice de mare utilitate pentru cei care urmeaza adevarurie credintei. Sistematizind, cartea contureaza citeva principii, cum ar fi:

* Mai curind decit o aplicare de reguli, etica ortodoxa este, in esenta, o chemare catre un scop. Ea ne prezinta chipul umanitatii rascumparate si ne orienteaza intr-acolo. Ea nu atit interzice, spunind ce sa nu faci, cit indeamna sa faci;

* Etica ortodoxa are ca temelie invatatura Bisericii, intelegind prin aceasta ca trebuie sa dobindim „mintea Scripturii", sa ne apropriem duhul Traditiei noastre, pentru a putea intelege si interpreta corect probleme noi, la care Sfinta Traditie nu se refera, cum ar fi clonarea, eugenia, euthanasia, fecundarea in vitro, manipularile genetice, ale celulelor embrionare si atitea alte provocari din domeniul biotehnologiilor, care pot duce la aneantizarea omului, la inlocuirea sa;

* Daca vrem sa ne ocupam de etica asa cum se cuvine si in particular de bioetica, trebuie sa valorificam permanent dialogul cu stiinta.

Este evident faptul ca avem astazi mari probleme etice, complicate si delicate, pentru care nu avem raspunsuri sau reguli de conduita. E foarte greu sa aplici principii imuabile la situatii concrete. De aceea, „etica ortodoxa se straduieste in permanenta sa gaseasca echilibrul intre absolut si contingent, intre adevarurile de credinta universale, neschimbatoare, vesnice si situatiile particulare, variate si uneori extrem de confuze, care ne stau in fata la un moment dat" (p.10).

Un etician bun are nevoie de mult curaj pentru ca risca sa dezamageasca pe toata lumea, chiar daca totul pare a indica o solutie corecta, are nevoie de simt teologic si de perspicacitate stiintifica, sa fie capabil sa faca conexiunile necesare. Bioetica vizeaza trairea unei vieti drepte si reflectarea in noi si in relatiile cu ceilalti a chipului lui Dumnezeu
D-na Lyn Breck este profesoara de spiritualitate intr-un seminar teologic si e preocupata intens de modul cum ne traim viata, de optiunile noastre etice, de sistemul nostru familial, de masura in care traim in „Imparatia lui Dumnezeu". Ea ne indeamna sa invatam sa ne ajutam pe noi si sa-i ajutam si pe altii in directia cea buna, a recuperarii de sine.

Bioetica ortodoxa nu mai poate neglija descoperirile stiintifice, de pilda cele legate de chimismul creierului sau de neurologie. Dar informatiile preluate din stiintele medicale si comportamentele seculare trebuie analizate cu mult discernamint, pentru a putea beneficia de concluziile lor cu adevarat folositoare si a respira un aer profund duhovnicesc.