Umbra lui Orban in fruntea Ungariei

Cu 263 voturi, parlamentul maghiar l-a ales pe Pál Schmitt in functia de presedinte al Ungariei. Contracandidatul sau, András Balogh, propus de Partidul Socialist, nu a obtinut decit 59 de voturi. Numai 322 din cele 386 de voturi ale parlamentarilor maghiari au fost valide. Extremistii partidului Jobbik au lasat buletinele de vot albe, in timp ce deputatii Verzilor maghiari au refuzat sa le ridice, afirmind ca niciunul dintre candidati nu este potrivit functiei prezidentiale. Incercarea Verzilor de a inainta candidatura presedintelui in functie, László Sólyom, pentru un nou mandat nu a intrunit cele 50 de semnaturi parlamentare necesare demersului.

Victoria candidatului partidului FIDESZ este departe de a constitui o surpriza. Majoritatea de doua treimi de care se bucura in legislativ guvernul condus de Viktor Orbán ii permite sa faca tot ceea ce doreste. Si tocmai in semnalele pe care alegerea noului presedinte pare a le transmite, mai degraba decit in alegerea sa, consta principala semnificatie a evenimentului. Predecesorul lui Schmitt in aceasta functie, mai degraba una ceremoniala decit executiva, era independent din punct de vedere politic. Sólyom fusese ales in inalta functie in 2005 si, potrivit prevederilor constitutionale, ar fi putut fi redesemnat pentru un al doilea mandat. Pozitia si-o datora tocmai partidului lui Orbán, care a beneficiat in 2005 de ruptura din coalitia socialistilor cu micul partid al Democratilor Liberi, ai carui reprezentanti s-au abtinut de la vot, facilitind astfel victoria lui Sólyom asupra candidatei socialistilor, Ildikó Lendvai.

Departe de a fi un apropiat al socialistilor, cu ale caror pozitii s-a aflat nu o data la polul opus, Sólyom este jurist de profesie, indeplinind intre 1990-1998 functia de presedinte al Curtii Constitutionale a Ungariei. Ca atare, nu a fost dispus sa inchida ochii la incercarile mult prea ostentative ale FIDESZ-ului, aflat la guvernare din luna mai, de a monopoliza si mai ales de a politiza intregul spectru politic maghiar. Cel mai recent exemplu al acestei intentii il constituie incercarea noilor guvernanti de a trece in subordinea unilaterala a guvernului prerogativa desemnarii judecatorilor Curtii Constitutionale. Exercitindu-si dreptul de veto, Sólyom a retrimis parlamentului spre reexaminare controversata lege. De altfel, el si-a exprimat si retinerea fata de un alt proiect de lege ce urma sa fie inaintat legislativului, aminat in ultimul moment chiar in ziua alegerii noului presedinte. Proiectul unifica toate mijloacele mass media de stat sub aceeasi umbrela, intr-o aparenta incercare de a institui controlul asupra radioului, televiziunii si agentiei nationale de stiri MTK, toate fiind, printre altele, insarcinate oficial cu „promovarea unitatii natiunii maghiare". Dupa alegerea lui Schmitt nu mai exista nici un pericol ca aceasta lege sa fie retrimisa parlamentului.

Intr-adevar, noul presedinte este binecunoscut ca executant disciplinat al ordinelor lui Orbán. Primul sau discurs in calitate de presedinte a reflectat, de altfel, strinsa legatura, Schmitt mentionind, asa cum o face FIDESZ, necesitatea schimbarii Constitutiei. Un presedinte, a spus, trebuie sa fie neutru din punct de vedere politic, dar nu din punct de vedere al valorilor pe care le reprezinta. A adaugat ca este exponentul valorilor crestine si al celor nationale, adica aceleasi valori cu care se identifica oficial partidul de guvernamint. Dupa alegerile din luna aprilie, Schmitt fusese desemnat presedinte al parlamentului, functie in care va fi, dupa cit se pare, inlocuit de un alt fidel al lui Orbán, László Kövér.

In virsta de 68 de ani, Schmitt isi datoreaza reputatia in primul rind succeselor din lumea sportului. A fost de doua ori, in 1968 si in 1972, campion olimpic la scrima, si a ocupat diferite functii in cadrul Comitetului Olimpic International. Si in Parlamentul European, unde a fost ales pe listele FIDEZ in 2004 si in 2009, s-a ocupat, printre altele, cu sportul. In cadrul acestui forum, a obtinut in 2009 pozitia de vicepresedinte, in care, dupa alegerea sa ca speaker al parlamentului budapestan, a fost inlocuit de nimeni altul decit László Tokés. Beneficiaza si de experienta diplomatica, indeplinind functia de ambasador in Spania intre 1993-1997 si in Elvetia intre 1998-2002.

Ca presedinte al statului, ar fi preferabil sa foloseasca aceasta experienta, mai degraba decit pe cea de floretist. Dar, judecind dupa cele afirmate in ajunul alegerii sale, nu pare a fi cazul. „Ca presedinte, afirma Schmitt, doresc sa reprezint nu numai cele doua treimi (care au optat pentru FIDESZ la ultimele alegeri), ci trei sau poate chiar patru treimi (sic!) ale ungurilor, deoarece imi doresc sa-i reprezint si pe maghiarii aflati peste granite".