Botosaneni vanduti pe un milion de euro

Cat priveste Botosaniul, judetul a devenit in ultimii 15 ani o "sursa" de victime. In 2009, structurile de combatere a crimei organizate au anihilat trei retele care actionau, sub diverse forme, in judet. In luna martie, politistii botosaneni au retinut opt persoane suspectate ca ar fi traficat in Cehia aproximativ 100 de persoane, promitandu-le locuri de munca bine platite. Odata ajunsi acolo, oamenii erau vanduti pe cate 100 de euro unor ucraineni sau cehi care ii puneau sa munceasca in conditii mizere.

In iulie, cei din Bistrita-Nasaud au documentat la randul lor activitatea unei retele specializate pe linia traficului de persoane care au racolat tinere din Botosani pe care le-au transportat in Elvetia in scopul exploatarii sexuale.

Luna trecuta, o alta grupare specializata in traficul de persoane in vederea exploatarii sexuale, formata din noua persoane, a fost anihilata la Botosani. Cei in cauza sunt suspectati ca au racolat, transportat, gazduit si exploatat circa 20 de tinere obligandu-le la practicarea prostitutiei in Italia si Norvegia.

Acestea sunt insa ultime cazuri care au avut legatura cu Botosaniul pentru ca, daca ar fi contabilizate toate cele 15 retele anihilate in ultimii ani, numarul victimelor ar depasi 1.000. In plus, suma obtinuta de traficanti ar depasi un milion de euro.

De altfel, traficul de carne vie a cunoscut de-a lungul timpului diverse evolutii. In anii ’90 atentia se indrepta spre prostitutie, iar tarile folosite drept destinatie erau Turcia, Grecia, Cipru si Italia. Dupa 2002, an in care romanii au obtinut dreptul de a calatori fara viza in Uniunea Europeana, destinatiile s-au diversificat – interesul manifestandu-se pentru state precum Spania, Olanda sau Marea Britanie. Dezvoltarea acestor grupari a demonstrat insa un lucru – multi botosaneni erau naivi si cadeau usor prada traficantilor de carne vie.

Tinerele sarace si neinformate sunt victime sigure

De obicei, traficantii sunt barbati si femei cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani, care par binevoitori, afiseaza semne ale bunastarii si redau "povesti" credibile despre cum au plecat in strainatate si s-au realizat. Victimele sunt persoane cu un nivel de trai scazut, fara cunostinte in ce priveste riscurile la care se expun si dornice sa lucreze in strainatate "chiar si la negru". Curios este insa ca, dupa anihilarea retelelor, multe dintre victime au plecat din nou in strainatate, pe cont propriu, unde si-au continuat activitatea.

Astfel, desi primele interventii in forta ale autoritatilor statului au avut loc prin anii 2000 si 2001, primele "condamnari serioase" pentru trafic de persoane au venit abia in 2009. Dupa ani de procese si judecati, magistratii Curtii de Apel Iasi i-au condamnat definitiv, in luna iunie, pe cei sase membri ai clanului Cotaia din Iasi, acuzati ca ar fi obligat mai multe tinere din Iasi si Botosani sa se prostitueze in Italia. Capii retelei au primit cate patru ani si sase luni de inchisoare. Tot anul trecut, cinci botosaneni au fost condamnati pentru trafic de persoane, Adrian Apopei si Viorel Fluerica avand de executat sase si respectiv sapte ani de inchisoare.

Autoritati depasite de traficanti

Reactia statului ar putea sa para destul de incisiva daca se tine cont de numarul actiunilor organizate in ultimii ani si de campaniile de prevenire, insa in realitate structurile de combatere a crimei organizate se confrunta cu o lipsa de personal.

Biroul teritorial al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism are doar doi procurori, iar serviciul de profil din cadrul Politiei nu are nici macar 20 de lucratori. Pe de alta parte, gruparile infractionale folosesc tehnologii si masini care depasesc cu mult dotarile Politiei. In plus, problema cea mai mare este cea legata de legislatia neclara, dar si de hotararile judecatoresti.

Dupa ani de anchete, majoritatea suspectilor sunt liberi. Si asta pentru ca anchetele dureaza extrem de mult, la fel si procesele, cei trimisi in judecata facand apel la tot soiul de expertize. Asa se face ca atunci cand se trage linie, milioane de lei cheltuite de autoritati pentru anihilarea retelelor – mascati, mijloace auto, elicoptere si tehnica de filaj – raman fara efect clar. Cel mai bun exemplu este reteaua "Fete pentru Olanda" in care, in ciuda desfasurarii de forte care a costat peste 100.000 de lei, toti suspectii sunt in libertate.

Sursa: Monitorul de Botosani