Manole ii salveaza debutul lui Romila

Debutul FCM Poli Iasi in actualul retur a fost foarte departe de ceea ce asteptau miile de suporteri care au urcat in Copou si au luat de bune declaratiile care anuntau ca iesenii nu au renuntat la ideea promovarii. Dupa cum au jucat insa, haotic, fara nici o idee sau neetalind vreo schema de joc, "alb-albastrii" au demonstrat ca, la ora actuala, sint foarte, foarte departe de telul propus. Si asta, sa tinem cont, in fata unei echipe modeste care a venit la Iasi cu un singur gind: de a nu lua goluri prea multe. Chiar daca importanta ramine victoria si cele trei puncte care mentin Poli in cursa pentru locurile promovabile gindul spre jocuri in care in loc de un Soreata sau Balauru iesenii vor da piept cu jucatori care au vazut si stadioane de B sau chiar de A si nu numai toloacele din C nu poate decit sa stringa in spate pe fanii formatiei din Copou. Norocul lui Poli este insa ca programul avantajeaza pe FCM Poli adversarii foarte modesti cu care "alb-albastrii" urmeaza sa se intilneasca in viitoarele etape dindu-le inca un ragaz pentru schimbarea la fata. De altfel, si antrenorul Mihai Romila a anuntat ca echipa va prinde virful de forma la meciurile cu Romanul si Rocarul adica in etapa a patra si a cincea a returului.
Pentru a trece in revista meciul de simbata, "gripa" a plecat de la mijlocul terenului acolo unde Tiron, Botan si Cotan au fost de nerecunoscut, greul cazind in aceste conditii pe umerii tinarului Ilie. Fara a primi mingi utile, virfurile Cojocaru si Stancu au fost si ele sterse, ultimul spalindu-si insa obrazul cu golul inscris. Nici apararea nu a fost prea sigura, Urdaru incercind mai mult sa impinga jocul si aparind mai ales in repriza a doua foarte des la mijlocul terenului, lasindu-l astfel singur pe Petrache. In aceste conditii Cimpeanu a fost silit sa se intrebuinteze serios pentru a nu primi gol de la Balauru, un virf de 18 ani, care a scapat inacceptabil singur, singurel cu portarul iesean. Nici pe flancuri fundasii nu au reusit sa faca o impresie deosebita Gavrilescu parind inca neadaptat iar Bordeanu, in ciuda efortului fizic, nu a avut prea multe reusite.
In cenusiul jocului echipei, pata de culoare si, implicit, salvarea de la un egal care ar fi insemnat un mare esec a venit de la un jucator care nu prea este privit cu ochi buni chiar de antrenorul sau, Manole. Dupa ce a fost umilit in doua rinduri in amicale fiind schimbat dupa ce a jucat in jurul unui sfert de ora, mijlocasul amintit l-a salvat pe Romila II de la dezastrul ratarii debutului oficial pe banca tehnica, Manole reusind efectiv sa dinamizeze jocul lui Poli si sa genereze si golul izbavitor.
Desi echipa a jucat slab este prematur sa tragem concluzii in sensul celor auzite prin tribune care faceau comparatii cu spectacolele date de cam aceeasi jucatori in tur pe teren propriu si pseudo-fotbalul etalat simbata. Rabdarea are insa limite… (Ovidiu MINEA)