Un meci la cravasa

Arena: Zentral Stadion, Leipzig, ora 22,00
Argentina: Abbondanzieri – Scaloni, Ayala, Heinze, Sorin – Cambiasso (’75 – Aimar), Mascherano – Saviola (’84 – Messi), Riquelme, Maxi Rodriguez – Crespo (’75 – Tevez). Antrenor: José Pekerman.
Mexic: Sanchez – Marquez, Osorio, Salcido – Mendez, Castro, Pardo (’37 – Torrado), Morales (’74 – Zinha), Guardado (’68 – Pineda) – Fonseca, Borgetti.
Antrenor: Ricardo Lavolpe.
Arbitri: Massimo Busacca – Francesco Buragino, Matthias Arnet (Elvetia).
Cartonase galbene: Heinze, Sorin / Marquez, Castro, Torrado.
0-1, min.6: lovitura libera executata de Pardo, de pe partea dreapta, Borgetti prelungeste cu capul spre Marquez, care inscrie printr-un sut in diagonala.
1-1, min. 10: in urma unui corner executat de Riquelme, mingea atinge aproape simultan piciorul lui Crespo si capul lui Borgetti ntrind in poarta.
2-1, min. 98: Messi il deschide pe Sorin pe partea singa, acesta trimite o „transversala” spre Maxi Rodriguez, care trimite o „foglia secca” de la 18 m in coltul opus al portii lui Sanchez.
Argentina nu poate fi batuta daca ii lasi prea mult mingea. Acest leit-motiv a fost bine cunoscut de argentinianul Ricardo Lavolpe, antrenorul aztecilor, care a uluit intreaga minge napadind poarta lui Abbondanzieri in primele minute, nelasindu-i pe „albicelesti” sa respire. Golul de generic al lui Rafa Marquez a dezlantuit fiesta in sectoarele de tribuna dominate de „sombreros” si se parea ca mexicanii vor sa continue tot in asemenea hal. Dar, odata cu primul tiriit desteptator al lui Pekerman, argentinienii au reusit sa egaleze la unul dintre cornerele standard executate de Riquelme. Chiar daca impresia tuturor a fost ca mingea a atins mai intii piciorul ridicat al lui Crespo si apoi capul lui Borgetti, oficialii meciului l-au creditat pe atacantul argentinian ca autor al golului. Din acel minut 10, meciul continua in acelasi ritm furibund, la cravasa, cu deosebirea ca posesia se echilibreaza sensibil, desi tot mexicanii pastreaza initiativa. Crespo si Borgetti rateaza ocazii imense, virful mexican insa scade in randament, parind un fel de Ronaldo din primele meciuri ale Braziliei. Pe finalul primei reprize, arbitrul Busacca acorda doar galben lui Heinze la un fault impotriva lui Fonseca, justificind neeliminarea prin pozitia lui Ayala pe aceeasi linie cu Heinze. Probabil ca Mitica Dragomir a aplaudat decizia, de a „nu strica un joc atit de frumos”, pentru un pirlit de regulament.
Tabloul meciului se schimba dupa pauza. Temator de furia argentiniana (si cine nu s-ar teme?), antrenorul Lavolpe incearca sa calmeze jocul, bazindu-se pe forta trio-ului defensiv Marquez-Osorio-Salcido, unul dintre cele mai bune vazute pe arenele germane. Insa argentinianul pus in pozitie de tradator de patrie greseste in alta parte: umbla repede la dispozitivul de joc, il schimba pe „creierul” Pardo cu mai defensivul Torrado, compatriotul sau cu nume germanic lasind schimbarile pe mai tirziu. Pablito Aimar si spiridusii Tevez si Messi aduc un suflu nou Argentinei, exasperata de solida defensiva adversa si paradele lui Sanchez. Messi a si inscris, de fapt, in finalul meciului, dar Busacca a fluierat ofsaid la Aimar, pentru ca meciul era prea frumos ca sa nu fie prelungit. Suplimentul „Extra-time” este dominat clar de Argentina, care si-a asigurat victoria prin formidabila executie a lui Maxi, probabil cel mai frumos gol al campionatului. Un joc superb, care deceptioneaza doar gazdele germane, ce au sperat tot timpul sa scape de perspectiva unui sfert cu Argentina.