Domnul Nimic

Născută în urma fuziunii dintre "reformatorii" ex-liberali şi conservatorii lui Dan Voiculescu (asta da potrivire de viziuni!), supercalifragilistica ALDE vrea să ajungă  în Parlament prin propriile puteri. Şanse ar fi, dacă Tăriceanu i-ar teleporta la urne pe toţi românii telepaţi, telekinezi si teleantenişti, care-l căinează sincer pe securistul Voiculescu şi înjură DNA de mama-focului, la fel de sincer!   

Oricum, ALDE se pregăteşte intens pentru alegerile din toamnă. Conducerea partidului a stabilit deja criteriile pe care trebuie să le îndeplinească toţi candidaţii care visează la un (nou) mandat. Performanţele din mandatul anterior, excelenta pregătire profesională, plus (dar chestia asta e ţinută secretă) integritatea morală sunt condiţiile de bază. Prin urmare, mai mult ca sigur, Varujan Vosganian, senatorul care ne-a reprezentat cu atâta cinste în Parlamentul României, posedă şanse apreciabile de a fi din nou ales de către ieşenii cei recunoscători!

Cât priveşte oferta politică, ALDE va recurge încă o dată la "România – a şaptea putere europeană", program de profundă inspiraţie magică, menit a zdruncina conştiinţele celor prea săraci cu duhul. Promisiunile sunt senzaţionale şi imposibil de pus în practică. Pentru că n-ai cu cine. Ori nu ai pentru cine. Sau nu ai de ce. Susţinător neobosit, în campanile electorale, al "ghişeului unic" (şi fără coadă), Tăriceanu ne-a oferit recent o reprezentaţie de hocus-pocus preparatus şi de autentică (ne)simţire românească, fentând fără ezitare o mie de români care se înghesuiau la rând la paşapoarte. Reiese încă o dată că, potrivit viziunii ALDE, cozile sunt pentru prostime, iar ghişeul unic şi fără coadă doar pentru cei aleşi. 

Totuşi, omul are şi momente incredibile de sinceritate. A recunoscut de mai multe ori că, pentru el, pesediştii sunt ăia buni, cu care merită să faci alianţe la vârful ţării, iar justiţia e aia rea, trebuind eventual desfiinţată, deoarece nu-i tratează cu respectul cuvenit pe politicienii care se sacrifică pentru popor. Traseist  şi trădător, Tăriceanu (care a mai rupt o dată PNL, în anii 1990, alături de Dinu Patriciu) nu ascunde că abia aşteaptă să bage pumnul în gura DNA, pentru a se salva pe sine şi pe cei din jurul său de consecinţele faptelor lor. După un sfert de veac de politică la cel mai înalt nivel, perioadă în care a ocupat funcţii dintre cele mai importante, descoperim dezamăgiti că Tăriceanu e încă un politician (liberal?!) care nu a însemnat nimic (bun) în politica românească.

Ca toate partidele din România, ALDE este doar o adunătură de prea mulţi  indivizi dubioşi care nu au nicio legătură cu vreo doctrină politică, dar care ştiu bine a pasa banul public între ei. Inventaţi de PSD, pentru a ţine hangul puterii pesediste din trecut şi din viitor, "aldiştii" se antrenează de zor să reformeze tot ce merge bine (foarte puţine lucruri) şi să conserve tot ce merge prost (o mulţime lucruri) în schiloada societate românească. Asta pare singura lor misiune.

Cui mai foloseşte ALDE? Dar Tăriceanu?