Şase monumente importante din judeţul Iaşi, în cursa „cu obstacole“ pentru banii UE

Şase monumente emblematice ale Iaşului încearcă să prindă trenul fondurilor europene pentru reabilitare. Primăria municipiului Iaşi, Primăria Paşcani şi Mitropo­lia Moldovei şi Bucovinei au înaintat ieri Agenţiei de Dezvol­tare Nord-Est cererile de finan­ţare aferente viitoarelor lucrări de reabilitare.

Pe lista monumente­lor pentru care se caută bani se află Palatul Braunstein, Palatul Cantacuzino-Paşcanu din Paş­cani, mănăstirile Frumoasa, Bâr­no­va şi Cetăţuia, ca şi biserica Vovidenie din centrul Iaşului. Pentru refacerea monumentelor, ar fi necesare 95,8 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 21,5 milioane de euro, adică jumătate din alocarea aferentă întregii Regiuni Nord-Est pentru conservarea, protejarea, promo­varea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.

„Se ştie că Iaşul, atât municipiul, cât şi judeţul în întregul său, este plin de monumente, multe dintre acestea aflându-se într-o stare foarte proastă de conservare. Dintre proiectele depuse azi, doar mă­năs­tirea Cetăţuia a trecut printr-un proces de restaurare mai se­rios, în anii ’70. Presupunând că vor mai rămâne fonduri disponibile după această sesiune, mai sunt numeroase mo­nu­mente pentru care sunt pro­iecte în pregătire, cum este de exemplu biserica Bărboi“, a declarat şeful Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Virgil Băbîi.

Palatul pentru femei

Palatul Braunstein din Piaţa Unirii, construit la sfârşitul sec. XIX, urmează să fie transformat de municipalitate într-un Centru Cultural European. Valoarea proiectului de restaurare se ridică la 17,77 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 4 milioane de euro.

Palatul Cantacuzino-Paşcanu din Paşcani este una din numeroasele clădiri-monument care au aparţinut familiei Canta­cuzino în judeţ şi una din cele mai puţinele exemple de arhitectură veche românească încă existente. Construit în jurul anului 1650 şi refăcut în sec. XVIII, palatul a fost achiziţionat de Primăria Paş­cani de la proprietarii către care fu­sese retrocedat. Pentru reface­rea acestuia ar fi necesare 16,14 mi­lioane de lei.

În ansamblul mănăstirii Fru­moasa se regăsesc mai multe clă­diri monument istoric, începând cu biserica „Sfinţii Voievozi“ şi Palatul de pe Ziduri şi termi­nând cu turnul de clopotniţă, zidul de incintă şi ruinele Pala­tului pentru femei. Restaurarea face obiectul unui proiect în va­loare de 21,17 milioane de lei.

„Este un ansamblu splendid şi unul din cele mai frumoase monumente ale Iaşu­lui. Din păcate, starea sa este jalnică. Cad efectiv pietre din cons­truc­ţii“, a spus Băbîi.

Biserica „Sf. Gheorghe“ din cadrul mă­năstirii Bârnova a fost începută de Miron Barnovschi, în 1626, fiind cea de-a doua ctitorie a domnitorului. Ultimele lucrări de re­sta­urare a bisericii datează din 1902, unele lucrări la turnul de clopotniţă şi acoperiţş fiind făcute în anii ’60. Valoarea lucrărilor de restaurare se ridică la 19,72 mi­lioane de lei.

Copie după „Trei Ierarhi“

Construită între anii 1669-1672 de către domnitorul Gheor­ghe Duca, biserica mănăstirii Cetăţuia reprezintă aproape o copie a bisericii Trei Ierarhi. Mănăstirea a fost folosită şi ca o a doua curte domnească, în incinta sa aflându-se un palat domnesc, încăperi pentru darabanii şi seimenii din garda domnitorilor Moldovei, ca şi o baie şi o tipo­grafie. Mănăstirea a fost utilizată ca fortificaţie de refugiu de către Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemir sau Mihail Racoviţă. Lucrările de restaurare sunt evalu­ate la 18,5 milioane de lei.

Construită în jurul anului 1645 în apropierea mănăstirii Golia, bise­rica Vovidenie face parte din ansamblul de biserici orăşeneşti fortificate specifice epocii. În apropierea sa funcţiona o şcoală domnească, care însă nu s-a mai păstrat. Restaurarea bisericii ar urma să coste 5,52 milioane de lei.

„Proiectele au fost depuse astăzi. Am aflat însă că se cere, mai nou, ca cererea de finanţare şi documentaţia aferentă să fie semnate, în cazul bisericilor, şi de mitropolit. Azi s-a auzit de această condiţie, de care nu s-a ştiut. Fiecare parohie are personalitate juridică şi este proprietara clădirii respective, aşa că semnătura parohului sau stare­­­­ţului ar trebui să fie suficientă. Sperăm să nu apară probleme la aprobarea proiectelor“, a spus Băbîi.

Publicitate și alte recomandări video