Caută 
Vechiul Testament – Septuaginta, un volum de câteva kilograme şi cu 2.600 de pagini, va fi lansat la Iaşi
2 MIN
Lucrarea, rodul muncii de ani de zile a unui întreg colectiv de profesori şi cercetători, va costa 1.300 de lei.
Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi va lansa vineri, 10 martie un proiect foarte important realizat de profesori şi cercetători ai UAIC. Vineri, 10 martie, de la ora 17, în Sala Ferdinand a universităţii va fi prezentat public volumul „Vechiul Testament – Septuaginta. Versiunea lui Nicolae Spătarul Milescu. (Ms. 45 de la Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei Române)“, coordonat de către prof.dr. Eugen Munteanu. La dezbaterea care va avea loc pe marginea volumului vor fi invitaţi prof.dr. Mircea Ciubotaru, prof.dr. Andrei Hoişie, directorul Editurii UAIC, prof.dr. Alexandru Gafton, conf.dr. Ioan Lihaciu, decanul Facultăţii de Litere, conf.dr. Ioan Milică, director al Departamentului de Românistică, coordonatorul volumului – prof.dr. Eugen Munteanu, şi prof.dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă.
Volumul este o muncă de ani de zile a unui colectiv de cadre didactice de la UAIC, fiind o ediţie filologică realizată în cadrul Universităţii „Cuza“, cu sprijinul Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din România. Acesta va avea dimensiunea A4, 2.610 pagini, câteva kilograme în greutate şi va costa 1.349 de lei. „Ediţia de text, prefaţa, nota asupra ediţiei, introducerea, bibliografia, indicele de cuvinte şi forme, indicele de nume proprii sunt întocmite de o echişă de filologie de la UAIC. Manuscrisul românesc nr. 45 de la Biblioteca filialei din Cluj a Academiei Române conţine prima traducere integrală în limba română cu caractere chirilice a Vechiului Testament, în versiunea Septuagintei. Traducerea a fost făcută de cărturarul moldovean Nicolae Spătarul Milescu, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea“, au precizat reprezentanţii universităţii.
Doar reluarea acestei prime traduceri ocupă peste 900 de pagini, continuarea până la 2.600 fiind o transpunerea în grafia latină actuală, după principiile transcrierii fonetice interpretative, curente în filologia românească actuală, după cum se precizează pe site-ul editurii. Apoi, există un „vast aparat critic alcătuit din postfaţă, notă asupra ediţiei, introducere filologică“, dar şi o notă asupra ediţiei, note şi comentarii, cât şi rezumate în limbile franceză, engleză, germană şi rusă.
