Florin Cintic despre industriile creative iesene si solutiile pentru un nou Iasi cultural: „Sa lasam deoparte perspectiva unui spatiu al comemorarii melancolic superioare”

Conceptul de industrii creative are legatura pe plan local cu un proiect dezvoltat de British Council. Imi imaginez ca ele sint reprezentate bine la Iasi din moment ce am avut un proiect…

Evident ca da. Ele sint o componenta extraordinar de importanta a dezvoltarii Iasului si a dinamicii pe viitor. In principal, conceptul industriilor creative este un concept britanic care a fost lansat ca o componenta a viziunii asupra dezvoltarii culturii ca resursa economica de catre cabinetul Blair si implementat de Chris Smith, ministru britanic de la inceputul anilor 2000.

Noi am auzit despre industriile creative intr-adevar, cum ati mentionat, gratie Consiliului Britanic pe Europa si mai ales pe Romania. Iasul a prezentat o oferta ca un centru al industriilor creative la un fel de competitie interna in Romania, alaturi de Timisoara, Cluj, Constanta si Bucuresti. Se pare ca am fost convingatori atunci ca Iasul reprezinta un astfel de centru, asa incit, incepind cu anul 2005, Iasul a fost integrat intr-o retea a oraselor creative coordonata de Consiliul Britanic. Or, plecind de aici, conceptul industriilor creative a inceput sa fie construit ca o strategie de imagine si de dezvoltare a Iasului. Cel putin de catre echipa care a fost in jurul Consiliului Britanic de la Iasi, condus atunci de doamna Ecaterina Petreanu, adica eu, regizorul Alex Condurache, marele om de brand si de advertising Marius Ursache. Industriile creative sint tot ceea ce inseamna dezvoltare si business, plecind de la creativitate si de la exploatarea copyright-ului, deci a dreptului de autor, a imaginatiei, inteligentei unui om sau a unui grup care schimba ceva, adica: moda, IT, jocuri pe calculator, muzica, literatura, editare de carte, mestesuguri s.a.m.d. Toate aceste lucruri se regasesc sub raport administrativ in categorii diferite, fiecare este intr-o alta industrie.

Nu prea e la moda patriotismul local. In prezentarea de la Shanghai din luna iulie ati inclus o serie de filme ale regizorului Alexandru Condurache, care pare foarte indragostit de Iasi, in contra tuturor. Pare desuet sa faci declaratii de iubire unui oras din Romania…

Eu as spune ca principalul lucru care ar trebui modificat in bine pe viitor asupra perceptiei Iasului ca un centru cultural este sa lasam deoparte vechea perspectiva a dulcelui tirg si a unui spatiu al comemorarii melancolic superioare, care ne face sa spunem: "Iata ce trecut splendid a avut Iasul".

Atita vreme cit avem un trecut glorios, ce ne mai trebuie prezentul?

Noi ne-am gindit ca prin proiectul industriilor creative sa intoarcem tinta de la trecut spre viitor si sa incercam o glisare a discutiei despre cultura, nu ca un domeniu care inghite resurse – si vedeti ca aceasta perspectiva trista este in continuare asumata de administratia locala -, ci ca un domeniu care genereaza dezvoltare.

Ce sanse a avut o astfel de prezentare la Expo 2010?

A avut o sansa importanta pentru ca noi, in ideea de a arata ca Iasul este un astfel de centru al industriilor creative, am folosit doua exemple de succes ale Iasului: pe de o parte, a fost Festivalul de Moda Romanian Fashion Week, care a fost prezent de pe 9 pina pe 15 in fiecare seara pe scena centrului romanesc, iar pe de alta parte, a fost, cum aminteati, o prezentare mai nonconformista a regizorului Alex Condurache, o prezentare a cinci filme despre Iasi, gindite mai mult pe partea de imagine si de muzica, deci cu foarte putine cuvinte, ca un fel de tablouri in miscare. De altfel, asa s-a si numit expozitia, care a fost foarte spectaculoasa: "Motion Pictures in an Exibition". A avut succes.

Ma gindeam la faptul ca orasul Cluj-Napoca a intrat in atentia unor jurnalisti australieni datorita festivalului de film. Noi nu avem inca un eveniment in Iasi, in afara de festivalul de moda. In cit timp am putea avea un astfel de eveniment cultural reprezentativ? Ce "blestem" am atras asupra noastra incit nu reusim sa construim nimic in acest domeniu?

Nu numai ca se pot, chiar este obligatoriu. Acum sa stiti ca, alaturi de Romanian Fashion Week, mai sint citeva lucruri importante, iar eu as aminti in primul rind impactul national si rolul extraordinar pe care il joaca Editura Polirom in spatiul difuzarii de carte si de literatura. Din analiza pe care am facut-o noi atunci cind am lansat conceptul de industrii creative, principalul punct slab al Iasului din oferta sa de industrii creative era legat strict de film si de festivalul de film. Ati vazut ca, in ultimii ani, ceea ce si-a putut permite Primaria sa aduca pe scenele iesene au fost prezente de mina a doua totusi si lucruri expirate, cel putin la nivel european. Trebuie spus in egala masura ca, alaturi de autoritati locale, trebuie sa se constituie si un nucleu privat, un nucleu de antreprenori tineri, de oameni care sa fie capabili sa genereze, iar eu cred ca acest proiect despre care vorbim noi, Iasi City Center, va genera, in 4-5 ani, mijloacele de infrastructura necesare pentru a putea gindi o astfel de idee. Autoritatile locale ar trebui in primul rind sa nu puna piedici unei dezvoltari private si, in sensul acesta, cred ca este o problema nu numai a Iasului, ci a Romaniei si a legislatiei romanesti in general, care este extrem de stufoasa si care pleaca de la premisa ca toate structurile birocratice inventate sau excesiv de dezvoltate in ultimii ani au un rost. Nu toate au un rost. Ele ar trebui desigur sa tina sub control lucrurile care trebuie tinute sub control la nivelul calitatii produselor sau la nivelul concurentei sau al pastrarii patrimoniului, a unor obligatii si exigente locale, dar ar trebui sa fie insa un traseu mult mai simplu si mai transparent si, daca se poate, fara implicarea factorului uman. Eu as prefera structuri mai putin umanizate si mai mult functionale. In tarile civilizate veti vedea ca atit timp cit sint reguli transparente si clare spatiul de joc al bunei credinte sau al relei credinte a birocratului se micsoreaza semnificativ si atunci poti cu adevarat sa faci ceva, poti avea previzibilitatea pe care o cer oamenii de afaceri.