Literatura romana nu are inca o imagine coerenta pentru publicul francez

In acest moment, piata franceza este cea mai deschisa pentru autorii romani (Mihail Sebastian, Mircea Cartarescu, Gheorghe Craciun, Dan Lungu, Cecilia Stefanescu, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lazarescu, Corin Braga). Apar si antologii de proza (editate de L’Inventaire pentru festivalurile "Belles Etrangeres" ori "L’Insolite Roumanie", din mai/iunie, 2008). Multi poeti sint prezenti in antologiile publicate de Dumitru Tepeneag, Ion Pop, Pierre Drogi, Magda Carneci. Existau deja romanele lui Augustin Buzura, iar mai demult ale lui Bujor Nedelcovici, Nicolae Breban, Paul Goma. Interbelicii (Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu) sint publicati alaturi de tinerii de azi. Am trecut sub tacere autorii care scriu si in limba franceza (Dumitru Tepeneag, Rodica Iulian, Oana Orlea s.a.), dar amintesc Premiul Medicis luat de Norman Manea pentru Intoarcerea huliganului, care i-a fixat imaginea prin presa, prin celelalte trei carti aparute, plus editia de "poche".

Totusi, literatura romana nu are inca o imagine coerenta pentru publicul francez. Parte din edituri sint mici, cartile nu au avut destule cronici, vinzarea e modesta. Dar, in genere, autorii din Est nu vind prea bine in Franta. O librarie cu carte romaneasca (dar nu numai), mai ales ca Centre National du Livre sprijina librarii mici, mi se pare o urgenta. Si cum este posibil ca intr-o tara cu atita exil/diaspora/emigranti cum e Franta sa nu existe destui buni traducatori?

In Ungaria am fost la lansarea, intr-o librarie centrala, pe trei etaje, cum noi inca nu avem la Bucuresti, a Intilnirii, aparuta la o editura mica, Palamart, a lui Jeno Farkas (dar cu un excelent traducator, care este si scriitor, Csiki Laszlo). Editura lui Jeno Farkas a adus mai multi autori romani in piata de carte din Ungaria (Lovinescu, Cioran, Tepeneag, Uricaru), dar si o gramatica a limbii romane in maghiara.

Mai multe carti de autori romani sint deja aparute la alte edituri si altele in proiect; in anii urmatori, Romania si Ungaria se vor invita reciproc la tirgurile lor de carte. Este o efervescenta in relatia culturala dintre Romania si Ungaria, iar scriitorii si traducatorii maghiari, plecati din Romania, se bucura de vizibilitate in spatiul cultural budapestan. Eu l-am cunoscut atunci pe scriitorul Korossi Jozsef, care conduce o buna editura (Noran) si modereaza discutii la libraria amintita. Trebuie remarcat si rolul jucat de Anamaria Pop, traducatoarea lui Esterhazy, Nadas, Forgach, care a ajutat si carti romanesti sa acceada la edituri din Ungaria.

Centrul Cartii nu poate deveni agentie literara

Editura Europa are autori europeni cunoscuti si este profesionista; am avut atunci o intrevedere cu directorul Barna Imre, la initiativa directoarei Centrului Cultural de la Budapesta, Brindusa Armanca, am lasat exemplarul francez si dosarul de presa straina al Diminetii si dupa sase luni am semnat un contract normal.

Profit de prilej ca sa sustin interventia lui Cezar-Paul Badescu de la recenta intilnire cu conducerea Institutului Cultural Roman: este un demers util ca editurile si Centrul Cartii sa sprijine autorii sa aiba lecturi si contacte editoriale straine. Mi se pare mai util sa ajunga si autorul si cel ce il prezinta, decit un catalog. Centrul Cartii are nevoie sa raspunda prompt la emailuri, sa tina legatura cu cei interesati, sa alcatuiasca dosarele rapid, sa urgenteze platile etc. (editorii straini se pling ca merge greu). Dar Centrul Cartii nu poate deveni agentie literara: la ora actuala, programul de finantare este in genere cunoscut editurilor straine, iar drepturile de autor sint fie la autori, fie la edituri, fie, deja, la agenti. Mai cred ca centrele culturale in strainatate trebuie sa aiba in strategia lor si sprijinirea directa a autorilor in doua faze: atunci cind se cauta o editura care sa ii publice si atunci cind cartea a aparut, si trebuie sa aiba campania de publicitate care s-o ajute la vinzare. Programul de lecturi de la Viena (Carmen Bendovski si Luana Chira) realizat impreuna cu Editura Polirom (Lucian Dan Teodorovici) ar putea fi preluat si de alte centre, intr-o transparenta a proiectului.

Cred ca in Spania editurile abia acum se deschid spre literatura romana. A contat si filmul lui Cristian Mungiu, caruia i-a fost dedicat unul dintre suplimentele lui "El Pais", iar redactorul-sef, Guillermo Alvares, a venit pentru asta special in Romania, in ianuarie 2008.

In noiembrie, Random House Mondadori a cerut Dimineata pierduta, editia de la Polirom, si peste trei luni se facea contractul, iar editoarea, Silvia Querini, este foarte profesionista. Intimplator sau nu, am mai primit apoi trei oferte pentru aceasta carte.

Vor aparea, din cite cunosc, la alte edituri, Dan Lungu, Alexandru Ecovoiu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gib Mihaescu, Lena Constante, pe linga cei deja publicati (Norman Manea, Mircea Cartarescu, Ana Blandiana, M. Blecher s.a.). Piata spaniola este, teoretic, una dintre cele mai mari (daca editura unde apare cartea are o difuzare buna si o trimite si in America Latina). Dar este bine sa nu ne pierdem cu firea, sintem intr-un moment bun, la care programele ICR contribuie substantial, dar intr-o perioada editoriala internationala mai degraba proasta, cu supraproductie de literatura, scadere a numarului de cititori, confuzie de valori etc.

Editor roman/editor strain: diferente

Ma consider un autor norocos. Pina in 1990 am publicat numai la Cartea Romaneasca si datorez scriitorilor care au condus-o (Marin Preda si George Balaita) felul in care au aparut cartile mele, in ciuda dificultatilor timpului. Dar mai ales Magdalenei Popescu, un critic si istoric literar excelent, care a daruit mult din forta ei creatoare autorilor sai. Intilnirea cu Polirom a coincis cu intoarcerea mea la literatura. M-am bucurat sa reintilnesc aici sentimentul de incredere si prietenie dintre autor si editor pe care mi l-a dat Silviu Lupescu. Polirom functioneaza ca o foarte buna editura straina, eficace.

La Gallimard, luarea deciziei a durat ani, dar edituri mai neinsemnate m-au trimis la plimbare, fara sa deschida macar cartea mea. Nu tin sa imi amintesc insa cazurile, destule, de indiferenta ale editorilor straini la usa carora au batut cartile mele, ci doar povestile cu final fericit. Cu cit aflu mai multe despre piata editoriala straina, cu atit ma mir mai mult de curajul si intuitia lui Jean Mattern, care a publicat Dimineata pierduta, o carte aparuta cu 20 de ani in urma, dintr-o literatura necunoscuta, pentru un public aparent neinteresat, netradusa pina atunci decit in Estonia, vazind din ea doar un capitol tradus si doua referate. Am avut si sansa intimplatoare ca Marie-France Ionesco (care a publicat la Gallimard cartea despre Eugene Ionesco) sa fie intrebata ce stie despre mine. Este important sa fii recomandat.

Jean Mattern mi-a ales, la fel, Drumul egal al fiecarei zile, dupa doua prezentari si un capitol tradus. I-am propus sa schimbam titlul, dar inca nu l-am gasit. In 1975, sa vorbesti despre monotonia existentei era o provocare, acum cred ca induce doar sentimentul plictiselii. Titlul conteaza in sansele unei carti.

Gabriela Adamesteanu, tradusa in Franta, Spania si Ungaria

Doua volume ale scriitoarei Gabriela Adamesteanu, Dimineata pierduta si Drumul egal al fiecarei zile, vor fi traduse in Ungaria si Spania, respectiv Franta. Romanul Dimineata pierduta, care a aparut in 1983, va fi tradus in 2009 la Editura Europa din Budapesta, una dintre cele mai importante edituri de literatura straina din Ungaria, dar si la Random House Mondadori din Barcelona. Volumul, premiat de Uniunea Scriitorilor, a fost dramatizat intr-un spectacol al Catalinei Buzoianu de la Teatrul Bulandra, care a avut premiera in decembrie 1986.

Traducerea in franceza a romanului Drumul egal al fiecarei zile (1975), realizata de Marily Le Nir, a fost predata si este in lucru la prestigioasa editura franceza Gallimard. Volumul apare in toamna, cu titlul schimbat, la dorinta autorului si editorului. Romanul a primit Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor si Premiul Academiei Romane, si a fost tradus in 2007 in bulgara. (SdC)