30% din suprafața Iașului este acoperită de praf. MĂSURI ce se vor lua până în 2022

Municipalitatea a publicat varianta finală a planului de calitate a mediului. Documentul face o analiză a situaţiei existente şi propune o serie de măsuri prin care să fie limitate efectele poluării atmosferice cu particule în suspensie (praf).

Potrivit documentului, zonele sensibile ale oraşului sunt acelea unde densitatea locuitorilor este crescută şi implicit numărul sur­selor de emisie este mai mare, fiind vorba în special de zonele locuite riverane drumurilor intens circulate, intersecţiilor şi zonelor cu acumulare de surse de emisie.

La fel ca în precedentele variante, cei care au întocmit planul de ca­litate spun că principalele surse de poluare cu particule în suspensie sunt reprezentate de arderile din sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), traficul rutier şi sistemele individuale de încălzire a locuinţelor (surse de suprafaţă).

În ceea ce priveşte traficul rutier, zona poluată de particulele în suspensie acoperă circa 30% din suprafaţa totală a municipiului Iaşi, potrivit documentului. „Mai bine de 62% din reţeaua totală de drumuri pu­blice din municipiul Iaşi este expusă poluării potenţiale cu particule în suspensie“, este una dintre estimările specialiştilor având în vedere situaţia existentă.

O altă concluzie a acestora vi­zează faptul că relieful din zona oraşului şi caracteristicile dinamice ale atmosferei determină „o vulnerabilitate printre cele mai ridicate la nivelul UE pentru concentrarea poluanţilor în atmosferă“. „La aceleaşi particule emi­se în atmosferă în Iaşi şi, spre exemplu, într-un alt oraş din ves­tul continentului, condiţiile meteo-climatice vor genera va­lori mai mari ale concentraţiilor de PM10 la Iaşi decât în oraşul din vestul continentului“, spun specialiştii.

Documentul ana­li­zea­ză două scenarii, unul de re­ferinţă şi celălalt de proiecţie, iar fiecare dintre acestea cuprinde o serie de măsuri care să conducă la reducerea efectelor poluării cu praf.

În scenariul de referinţă, cu un orizont de timp de implementare până în 2022, printre cele mai importante măsuri se numără modernizarea parcului auto la instituţii din subordinea Primăriei (CTP, Salubris, Citadin), întreţi­ne­rea şi extinderea spaţiului verde, continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor rezidenţiale şi obligativitatea res­pectării managementului calităţii aerului în perimetrele şantierelor de construcţii.

În scenariul de pro­iecţie sunt adăugate alte iniţiative ce implică costuri mai mari precum realizarea şoselei de centură a Iaşului, fluidizarea traficului prin construirea de pasaje, dezvoltarea de clădiri verzi sau realizarea unui depozit logistic de mărfuri lângă drumul de centură existent (produse farmaceutice, alimentare şi nealimentare).

„Dez­voltarea de variante ocolitoare va descărca municipiul Iaşi de traficul de tranzit de scurtă şi medie distanţă. În ceea ce priveşte traficul de tranzit de autoturisme şi autocamionete, aceste proiecte vor descărca zona centrală a municipiului, în special pe axa vest-est, trasee pe care se înregistrează congestionarea traficului“, se precizează în plan.

Iaşul, alături de Bucureşti şi Braşov, este printre cele mai poluate oraşe din ţară. Planul de calitate a aerului este în lucru de mai bine de trei ani, timp în care poluarea cu praf a înregistrat creşteri semnificative în oraş.

VEDEȚI ȘI:

FOTO&VIDEO: Valuri uriașe de praf la ieșirea din Iași. Tablou deșertic