Achitați după condamnarea pentru tentativă de omor. O poveste încurcată

Doi tineri din Fântânele au fost achitaţi de Curtea de Apel, după ce Tribunalul îi condamnase pentru tentativă la omor. Reanalizând dosarul în urma apelului declarat de cei doi, judecătorii au ajuns la concluzia că implicarea lor este neclară, singurul martor ocular prezentând versiuni contradictorii ale evenimentelor, iar Tribunalul neluând în calcul elemente care i-ar fi disculpat. Totuşi, magistraţii nu au găsit nimic în neregulă în faptul că tinerii petrecuseră mai bine de doi ani în arest preventiv sau la domiciliu.

Incidentul de la care a pornit totul s-a stârnit din nimic, în seara zilei de 6 iulie 2019. Marian Hanu, Mihail Iacob, Alexandru Bejenaru şi Anton Gabor merseseră la un bar din Fântânele, Gabor fiind singurul major. Au băut bere la halbă şi au ascutat muzică. După o vreme, în bar a intrat şi M.N., însoţit de doi prieteni. El însuşi băut, M.N. s-a dus la masa celor patru tineri, le-a închis boxa la care ascultau muzică şi i-a înjurat. Pentru a evita un conflict, patronul barului i-a dat pe toţi afară, pretextând că vrea să închidă. Afară, M.N. şi-a continuat comportamentul agresiv, dezbrăcându-se de tricou şi lovindu-l cu pumnul în piept pe unul dintre tineri. Din cauza elanului şi a alcoolului, M.N. a căzut, ridicându-se însă singur. Nici de această dată, tinerii nu au răspuns la provocare. Ulterior, M.N. s-a îndreptat împreună cu prietenii săi spre primărie, urmaţi la mică distanţă de grupul de tineri. La aproximativ 130 de metri distanţă de barul unde începuse conflictul, tinerii au aruncat mai multe pietre spre M.N. Acesta s-a îndreptat spre ei, pregătit de luptă. Unul dintre tineri l-a lovit cu pumnul în faţă. M.N. a căzut la pământ, pierzându-şi probabil cunoştinţa, iar tinerii l-au lovit în mai multe rânduri cu pumnii şi picioarele. În urma bătăii, M.N. şi-a pierdut complet capacitatea de muncă pentru un an, având nevoie de însoţitor, fiindu-i stabilit gradul 3 de invaliditate.

În urmă cu un an, magistraţii Tribunalului l-au condamnat pe Gabor la 3 ani şi 6 luni de închisoare, iar pentru ceilalţi trei tineri a dispus internarea într-un centru educativ pentru o perioadă de 1 an, 5 luni şi 22 de zile. Cei patru au fost obligaţi să plătească victimei 1.500 lei ca daune materiale şi 50.000 de lei cu titlu de daune morale. Sentinţa a fost atacată cu apel de Gabor şi Hanu, dar şi de victimă.

În faţa Curţii de Apel, Gabor a afirmat că fusese condamnat pe nedrept, el nici măcar nefăcând parte din grupul de tineri care-l agresaseră pe M.N. Stătuse practic degeaba în arest preventiv timp de peste trei luni, fiind consemnat apoi în arest la domiciliu. În primele declaraţii date de M.C.L., în faţa casei căruia avusese loc faza finală a scandalului, martorul nu îl indicase pe Gabor ca numărându-se printre agresorii lui M.N. Abia după 11 zile l-a adăugat în declaraţie şi pe acesta. De altfel, Gabor l-a acuzat pe M.C.L. de mărturie falsă, formulând împotriva lui şi o plângere penală aflată în cercetări. În primă instanţă, fusese depus la dosar şi rezultatul unui test poligraf la care fusese supus Gabor, Tribunalul ajungând la concluzia că acesta „pare să fi manifestat comportament simulat”.

În apel, tânărul a afirmat că a fost supus la presiuni de către anchetatori, fiind întrebat insistent dacă şi el participase la bătaie, ceea ce l-a făcut să-şi piardă cumpătul. Detectorul de minciuni înregistrase de fapt stresul provocat de anchetă, nu un comportament simulat. Tribunalul nu luase în calcul în favoarea lui nici circumstanţele personale, faptul că nu era cunoscut în comunitate ca un om violent ci, dimpotrivă, serios, respectuos şi ponderat, muncind pentru a-şi ajuta familia. Argumente asemănătoare au fost aduse şi de Marian Hanu. Nici acesta nu fusese menţionat ca agresor în prima declaraţie dată de martorul M.C.L. Dimpotrivă, el ar fi încercat să aplaneze conflictul, temperându-i pe ceilalţi, după cum au povestit prietenii victimei.

În analiza dosarului, magistraţii Curţii de Apel au subliniat în mai multe rânduri necesitatea ca vinovăţia să fie stabilită în afara oricărui dubiu rezonabil. Or, motive de îndoială ar fi existat din plin.

„Declaraţiile date în cauză de singurul martor ocular veritabil M.C.L., de inculpaţii din prezenta cauză şi de ceilalţi martori din lucrări sunt extrem de discordante şi nu pot reprezenta o bază factuală suficient de clară pentru susţinerea acuzaţiilor formulate împotriva inculpaţilor Hanu Marian Flaviu şi Gabor Anton”, au apreciat judecătorii.

Astfel, M.C.L. vorbise iniţial de trei agresori. Menţionase prezenţa lui Hanu şi Gabor la faţa locului, fără a preciza nimic de vreo activitate agresivă din partea acestora. După două săptămâni, menţiona 5 agresori, inclusiv cei doi, fără ca această contradicţie să fi fost remarcată de anchetatori sau de magistraţii instanţei inferioare. Odată cu trecerea timpului, martorul îşi amintea tot mai multe amănunte, în loc să uite, cum ar fi fost firesc. Ca urmare, judecătorii au reţinut în final doar prima declaraţie a martorului, respingându-le pe celelalte, ca şi pe cele date de ceilalţi inculpaţi, ca părtinitoare.

„În speţă, contrar argumentaţiei judecătorului fondului, dubiul a subzistat, deşi au fost administrate toate probele necesare, impuse de natura cauzei, iar persistenţa acestuia impune pronunţarea unei hotărâri de achitare faţă de ambii inculpaţi apelanţi”, au conchis magistraţii Curţii de Apel.

Aceştia au apreciat totuşi că arestul preventiv ca şi cel la domiciliu au fost justificate la momentul respectiv. „În cauză au existat indicii clare şi convingătoare cu privire la pretinsa implicare a inculpaţilor Gabor şi Hanu în agresarea persoanei vătămate, indicii ce au subzistat pe tot parcursul procesului penal şi au fost în măsură să legitimeze luarea, prelungirea şi ulterior menţinerea unor măsuri preventive faţă de aceştia”, au considerat judecătorii.

Sentinţa Curţii de Apel este definitivă. Gabor şi Hanu au fost achitaţi, fiind exoneraţi şi de la plata daunelor stabilite de Tribunal.