Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, în atenţia agenţiilor de presă internaţionale

Republica Moldova, fostă republică sovietică din Estul Europei, situată între Ucraina şi România, stat-membru al UE, este de multă vreme divizată între aspiraţiile sale privind o integrare mai mare în UE şi loialităţile sale faţă de fostul său conducător, Moscova, scrie dpa.

La preşedinţie din 2016, Igor Dodon, 45 de ani, promite "continuarea unei cooperări benefice cu Rusia" şi studierea obligatorie a limbii ruse în şcoli, într-o ţară majoritar românofonă, subliniază AFP. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat deschis susţinerea pentru Dodon, salutând "eforturile" lui pentru relaţii mai bune cu Moscova.

Principala sa concurentă, Maia Sandu, 48 de ani, candidată a opoziţiei de centru-dreapta, a fost o scurtă perioadă premier, în 2019. Ea a promis o apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană (UE) şi crearea de locuri de muncă pentru stoparea exodului masiv al populaţiei către alte ţări.

Reuters subliniază la rândul său că Maia Sanda, absolventă a Universităţii Harvard şi fost economist la Banca Mondială, a promis că, în cazul în care va câştiga, va căuta o apropiere şi un sprijin financiar mai puternic din partea Bruxellesului, în timp ce Igor Dodon a promis că va reuşi să găsească o soluţie pentru problema Transnistriei.

Potrivit Reuters, Sandu a primit mesaje de susţinere din partea ministrului german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer, apropiată a cancelarului federal german Angela Merkel, şi din partea fostului preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk. De altfel, susţinători ai lui Dodon denunţă un astfel de sprijin ca fiind o tentativă de a destabiliza ţara.

Considerată una dintre ţările cele mai sărace din Europa, Republica Moldova este cunoscută pentru industria sa viticolă şi conflictul îngheţat cu separatiştii proruşi în Transnistria, care s-a separat de republică în 1992, după un război-fulger. Rusia are în continuare trupe în Transnistria, aminteşte AFP.

În 2014, Chişinăul a semnat un acord de asociere cu UE, stârnind furia Rusiei, care a impus un embargo asupra exporturilor de produse agricole moldoveneşti, o lovitură puternică pentru economia locală. Şase ani mai târziu, în pofida unei ridicări progresive a acestor sancţiuni, UE a detronat Rusia în calitate de prim partener comercial al Republicii Moldova.

În ultimii ani, importante scandaluri de corupţie în cadrul elitelor moldovene au pus însă în pericol ajutorul financiar al Occidentului.

Înainte de scrutin, experţi au evocat posibilitatea unui "scenariu belarus", unde realegerea contestată din august a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, susţinut de Moscova, a suscitat o mişcare de contestare istorică.

În condiţiile în care o criză politică zguduie şi Kârgâzstanul, altă fostă republică sovietică, şeful Serviciului de Informaţii Externe (SVR) al Rusiei, Serghei Narîşkin, a acuzat săptămâna trecută Washingtonul că orchestrează "un scenariu de revoluţie" şi în Republica Moldova, amintesc AFP şi Reuters.

La rândul său, delegaţia UE la Chişinău a făcut apel la alegeri transparente şi le-a cerut autorităţilor moldovene "să evite practicile contrare normelor internaţionale, precum cumpărarea de voturi".

Circa 2.200 de observatori, dintre care o treime din partea OSCE – o "misiune limitată" din cauza pandemiei de coronavirus – vor fi desfăşuraţi în Republica Moldova.

De altfel, restricţiile puse în aplicare de diferite ţări pentru a stăvili propagarea virusului riscă să-i împiedice să voteze pe cei circa 1 milion de moldoveni care muncesc în străinătate.

În total, opt candidaţi sunt înscrişi în cursă şi un al doilea tur va avea probabil lor pe 15 noiembrie. Secţiile de vot s-au deschis la orele locale 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la orele locale 21:00. Primele rezultate ar urma să fie date publicităţii în timpul nopţii. AGERPRES