Am avut şi un al doilea referendum: unul anti-Dragnea şi anti-PSD

Alegeri de ieri au fost doar cu numele pentru Parlamentul European. Problematica internă a dominat practic integral confruntarea electorală. Şi prin alte părţi de pe continent s-a întâmplă asta în trecut. Problemele interne au prevalat. Nu şi în acest an. La aceste alegeri, opţiunile legate de UE, raportul dintre structurile de la Bruxelles şi statele naţionale, relaţiile între actorii principali din Uniune, Germania şi Franţa, şi statele mai mici sau de la periferie, poziţionarea faţă de imigraţie şi definirea identitară, şi, desigur, Brexitul cu toate consecinţele sale, au dominat dezbaterea publică.

Nu şi la noi. Votul a fost văzut în principal ca un referendum anti-PSD, sau mai degrabă ca un referendum anti-Dragnea. În condiţiile date el va avea dificultăţi majore să se menţină în fruntea partidului. Singurul element favorabil de partea sa este acela că în acest moment nu există nici un personaj cât de cât proeminent în conducerea formaţiunii care să se poată prezenta credibil drept o alternativă la Liviu Dragnea. Însă, desigur, se poate ajunge oricând chiar şi la variante temporare de compromis. Desigur, o condamnare definitivă, astăzi, în procesul aflat pe rol la instanţa supremă, pe care s-ar putea în acest context să şi-o dorească şi destui activişti PSD, ar simplifica lucrurile forţând deznodământul dorit. Oricum, e limpede că marea majoritate a alegătorilor ignoră cu desăvârşire atât provocările din interiorul UE, cât şi cele cu care se confruntă UE pe plan global, deşi impactul acestora, pe termen mediu şi lung, ar putea fi cu mult mai important pentru România decât soarta lui Liviu Dragnea.

Dar dincolo de asta se desprind câteva concluzii interesante, care trebuie luate în calcul la viitoarele alegeri.

► Dezmăţul bugetar PSD, şedinţa de guvern de miercurea trecută a fost ca un fel de pom de Crăciun, nu a contat mai deloc la alegerile de ieri.

► S-a văzut din nou că în alegeri, mai ales în cele percepute a avea o miză importantă, chiar şi una simbolică, mesajele negative le bat de departe pe cele pozitive. Mesajele de campanie ale PSD, care au scos în principal în evidenţă realizările partidului, orele petrecute de Liviu Dragnea la finalul campaniei în studiourile Antenei 3 şi România TV, două posturi totuşi cu audienţe bune, în care a explicat pe larg, cu cifre şi grafice, cât de mult bine a făcut partidul său românilor au avut un impact considerabil mai mic decât cele anti-PSD condamnând hoţia şi "ciuma roşie".

► Chiar şi românii critici faţă de derapajele DNA, faţă de excesele unor procurori, care cred că au fost şi destule cazuri în care anchetele penale au avut motivaţii politice sau au fost parte a unei bătălii de putere, nu sunt deloc convinşi că PSD urmăreşte doar îndreptarea problemelor reale din sistemul de justiţie, ci că mai degrabă vrea să preia controlul asupra acestuia.

► Scorurile bune, apropiate, obţinute şi de PNL şi de USR+, vor duce la o competiţie între cele două tabere pentru poziţionarea la alegerile prezidenţiale. Pare destul de probabil că USR+ va veni cu un candidat propriu, previzibil Dacian Cioloş, ceea ce va reprezenta o provocare şi pentru PNL, şi pentru Klaus Iohannis.

► În planul relaţiilor externe vom avea o creştere a influenţei franceze în România prin USR+, în paralel cu cea germană care va continua să se exercite prin Klaus Iohannis şi PNL. În consecinţă este de aşteptat o diminuare treptată, dar consistentă a influenţei americane în România pe măsură ce relaţiile Uniunii Europene, în principal ale Parisului şi ale Berlinului, cu Statele Unite se deteriorează şi ele. În mod paradoxal, PSD este în acest moment cel mai pro-american dintre partidele româneşti majore. Asta ne va pune probleme serioase şi delicate din perspectiva gestionării securităţii.

Şi aceste alegeri au fost prezentate în paradigma tradiţională: Stânga – Dreapta. Ceea ce este total în dezacord nu doar cu realitatea politică din tot Occidentul, ci şi de la noi. Clivajul politic urmăreşte acum o linie de demarcaţie cu două tabere majore:

1. una liberal progresistă, cu puternice accente anti-capitaliste, adeptă a unui fundamentalism ecologic sub lozinca "Salvării Planetei", adeptă a naraţiunii Corectitudinii Politice cu tot ce înseamnă aceasta în materie de imigraţie, definiţia familiei, diversitate cu orice preţ, #metoo, etatism şi reglementări extinse (GDPR e un exemplu);

2. o tabără cu accente naţionaliste, uneori extreme, anti-imigraţie, care rejectează o guvernare europeană de tip federalist sau oricum una cu o masivă delegare de competenţe la Bruxelles, care rejectează şi derapajele ecologiste, şi cele tributare corectitudinii politice; în această tabără sunt partide de extremă dreaptă, dar şi altele care sunt etichetate abuziv de extremă dreapta, unele cu simpatii putiniste, altele, ca în Polonia, care privesc cu ostilitate regimul de la Kremlin.

PSD este aşezat automat la stânga, e botezat "ciuma roşie", deşi cel puţin în plan retoric se pronunţă pentru valori tradiţionale, conservatoare. PNL nu are nici o poziţionare clară în plan ideologic. E greu să găseşti ceva autentic de dreapta în poziţiile sale, a rămas şi el agăţat cvasi-exclusiv de discursul anti-PSD. La fel, USR+ este de asemenea plasat eronat la dreapta, doar pentru că se opune vehement PSD. În fond este un vorba de un partid majoritar progresist, un promotor disciplinat al agendei dominante la Bruxelles, cu toate temele principale al acesteia, de la cea privind imigraţia şi definiţia familiei la "bătălia pentru Salvarea Planetei" sau linia anti-americană. Cele două partide au beneficiat de faptul că tema Justiţiei şi a bătăliei împotriva corupţiei au fagocitat întregul discurs public, eliminând total orice altă discuţie consistentă pe alte direcţii, inclusiv chestiunile legate de provocările majore cu care se confruntă Uniunea Europeană. Cineva însă va prelua la un moment activ această linie de discurs pentru că pe alte paliere din societate există nemulţumiri atât faţă de o serie întreagă de politici şi măsuri luate la Bruxelles, cât şi faţă de agenda progresistă. Nu este exclus să vedem că face asta chiar PSD, după eliminarea lui Liviu Dragnea şi un re-branding de imagine publică, dacă nu apare nici o altă formaţiune care să exploateze spaţiul lăsat liber pe această zonă de ceilalţi actori principali.