Anticorupţie şi strategii de comunicare

CHES 2017 oferă date pentru 132 de partide din 14 state membre UE: Cehia, Estonia, Feanţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia şi Ungaria. (Prin contrast, CHES 2014 oferea date pentru 268 de partide din 31 de state: toate cele 28 de state membre UE plus Norvegia, Elveţia şi Turcia.). Din datele astea mă concentrez aici doar pe importanţa acordată combaterii corupţiei politice. La itemul ăsta partidele obţin un scor cuprins între 0 şi 10, unde 0 înseamnă că partidul e complet neinteresat de problema corupţiei politice şi 10 că partidul e extrem de interesat de anticorupţie şi foarte angajat pe linia asta.

Ca să nu fie confuzii, atrag atenţia că e vorba de corupţie politică, adică de folosirea funcţiei publice pentru obţinerea de beneficii private pentru sine sau pentru terţi. Pun aici lista partidelor care la itemul ăsta au obţinut un scor de minim 7, care indică un interes foarte ridicat faţă de combaterea corupţiei politice şi un angajament ferm în lupta anticorupţie.

– Grecia: Syriza (7,8), Anel (7,1), Potami (7,3), Zori Aurii (8,1), Uniunea Centriştilor (8,3)

– Spania: Izquierda Unida (7,9), Podemos (9,1), Ciudadanos (8,5)

– Franţa: Frontul Naţional (7), Les Insoumis (7,5); adaug aici şi Verzii, fiindcă sunt la limită (6,94)

– Italia: Mişcarea 5 Stele (10)

– Portugalia: Bloco de Esquerda (7,33), Partidul Democrat Republican (8,11)

– Cehia: ANO 2011 (8,6), Partidul Pirat (9), Libertate şi Democraţie Directă (8,5)

– Estonia: Partidul Popular Conservator (7,8), Partidul Estonian al Libertăţii (9)

– Ungaria: Jobbik (8,6), Politica Poate Fi Diferită (8,8), Partidul Împreună (8,8), Coaliţia Democratică (8,2), Dialog pentru Ungaria (8,55), Partidul Liberal Maghiar (8,15)

– Polonia: PiS (8), Kukiz’ 15 (8,4)

– Slovacia: Libertate şi Solidaritate (8,25), OlaNOVA (9,2), Partidul Popular-Slovacia Noastră (7), Sme Rodina (7,5)

Bun, avem ţări ca Polonia şi Slovacia în care anticorupţia e susţinută exclusiv de partide ultraconservatoare/fascistoide – sau ca Italia, unde doar 5 Stele e vehement anticorupţie. Altfel însă, mă întreb cum de Syriza susţine anticorupţia fără să se teamă că o va confunda electoratul cu fasciştii de la Zori Aurii. În Spania, cum oare au curajul Izquierda Unida şi Podemos să combată corupţia politică fără să se teamă că vor fi confundate cu useriştii de la Ciudadanos?

Cum se poate ca Les Insoumis, radicali de stânga, să atace corupţia fără să se teamă că vor fi confundaţi cu fasciştii de la Frontul Naţional? Cum o fi posibil ca Blocul de Sânga din Portugalia să lupte împotriva corupţiei? Oare nu se teme că electoratul îl va confunda cu nenorociţii de liberali de la Partidul Democratic Republican? Dar Piraţii cehi, cum de or fi ei atât de fermi în lupta împotriva corupţiei? De ce nu le-o fi frică că în felul ăsta o să fie confundaţi cu fasciştii de la Libertate şi Democraţie Directă? În fine, prin ce miracol verzii liberali de la Politica Poate Fi Diferită şi stângiştii de la Coaliţia Democratică militează împotriva corupţiei politice fără să se teamă că vor fi confundate între ele sau cu fasciştii de la Jobbik?

Pentru cei care nu înţeleg prea bine întrebările mele: ele se referă la faptul că stânga românească, inclusiv cea politică (Demos) refuză să sprijine lupta anticorupţie sub pretext că, dacă ar face-o, ar ajunge să fie condundată cu USR şi cu cei care protestează în Piaţa Victoriei din Bucureşti sub simbolul #rezist.

Bine, ar trebui să fie evident că întrebările mele sunt retorice. Şi tot evident ar trebui să fie şi ce cred eu despre strategia de comunicare a stângii româneşti (inclusiv a Demos) pe tema combaterii corupţiei politice. Dacă stânga noastră preferă să „deconstruiască discursul hegemonic” în loc să adopte poziţii similare cu cele ale Syriza, Podemos sau Les Insoumis când vine vorba de anticorupţie, atunci poate că stânga românească merită să rămână un exerciţiu politic marginal.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist