Depresia este expresia lipsei de motivație și a interesului scăzut față de viață, pe când anxietatea declanșează îngrijorarea excesivă față de viitor. Pacientul depresiv nu este îngrijorat, însă este resemnat. Anxiosul evită permanent situațiile care îi provoacă o teamă nejustificată. Ambele tulburări afectează percepția, emoțiile și comportamentul și au la bază un cumul de factori generatori, surprinzător este faptul că pot apărea subit la persoane care în aparență o viață perfectă. Omul privește realitatea prin propria oglindă distorsionată.

Cuprins:

• Depresia: definiția afecțiunii și cauze comune

      1.1. Metode eficiente de vindecare a depresiei

• Anxietatea și tulburările de anxietate

      2.1. Factori declanșatori și simptome ale tulburărilor de anxietate

      2.2. Simptomele fizice ale tulburărilor de anxietate

      2.3. Cum scăpăm de anxietate?

1. Depresia: definiția afecțiunii și cauze comune

Depresia nu alege, aceasta poate să lovească oricând. Organizația Mondială a Sănătății atestă faptul că, aproximativ 300 milioane de oameni din toată lumea suferă de depresie.

Depresia nu are preferințe. Există numeroase cazuri în care persoanele provenite din medii bune, chiar ideale ajung să sufere un episod depresiv major. Și până la urmă, ce ne face să ne simțim triști și fără poftă de viață?

• Biochimia: divergențele apărute la nivelul anumitor substanțe din creier (neurotransmițători) pot declanșa simptomele depresiei;
• Genetica: dacă una dintre rudele de gradul I are depresie, atunci pentru urmași există o predispoziție în acest sens;
• Tipul de temperament: persoanele colerice cu reacții emoționale puternice, fiind mai impulsivi sunt predispuși la anxietate iar melancolicii sensibili, emotivi, retrași sunt mai predispuși la depresie;
• Circumstanțele: persoanele care au copilărit în medii toxice sau care continuă să trăiască expuse la violență, neglijență, abuz sau sărăcie pot deveni vulnerabile în fața depresiei;

• Evenimente traumatice: pierderea locului de muncă sau a cuiva drag, probleme financiare sau de natură relațională, stres acut;
• Traume din copilărie;
• Abuzul de alcool sau amfetamină;
• Boli cronice: diabet, BPOC, afecțiuni cardiovasculare;
• Experimentarea depresiei în trecut;
•  Diferite accidente care implică leziuni craniene.

1.1. Metode eficiente de vindecare a depresiei

Înainte de a te autodiagnostica cu depresie este bine să fii supus unei evaluări profunde efectuate de un profesionist în domeniul sănătății. În unele cazuri, evaluarea poate implica un examen fizic, teste de sânge care să ateste dacă depresia este sau nu, consecința unei boli medicale. Evaluarea are drept scop identificarea simptomelor specifice, istoricul medical și familial, factorii de mediu. Odată stabilite aceste aspecte, se pot determina diagnosticul și tratamentul corect. 

• Medicația

Chimia creierului poate genera episoadele tulburării depresive. Din acest considerent se vor recomanda antidepresive care îmbunătățesc chimia creierului. 

Medicația produce efecte vizibile abia după primele două săptămâni de la administrare. Beneficiile complete se resimt după 2-3 luni de la începerea tratamentului. După ameliorarea simptomelor, se recomandă continuarea tratamentului pentru cel puțin 6 luni în vederea prevenirii unei recăderi,  pe viitor, în cazul pacienților cu predispoziție la depresie, crescută.

• Psihoterapia

Psihoterapia este utilizată uneori independent de medicamentație în cazul depresiei ușoare. Pacienților cu depresie moderată sau severă li se recomandă psihoterapia alături de respectarea medicamentației. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este o formă de terapie axată pe găsirea soluțiilor la problemele din prezent. TCC oferă sprijin persoanelor care suferă de depresie pentru a ajunge să recunoască tiparele de gândire toxică, percepția distorsionată asupra mediului înconjurător, ca mai apoi să schimbe comportamentul în vederea identificării celor mai bune soluții.

Psihoterapia nu este suficientă pentru tratarea depresiei cronice. Vindecarea depresiei acute implică prescrierea unui tratament medicamentos de către medicul psihiatru, precum și parcurgerea ședințelor de psihoterapie în paralel. Acestea sunt soluțiile optime care duc la vindecarea depresiei și anxietății, ajutând pacientul să elimine gândurile nocive, somatizările resimțite pe fond emoțional și să capete o stare de bine, îmbunătățită în primele 3-4 săptămâni de la începerea psihoterapiei.

Programează un consult la Cabinetul Individual Psihoterapeut Andra Drăgan și obține un diagnostic acurat alături de tratamentul personalizat în funcție de nevoile personale.

2. Anxietatea și tulburările de anxietate

Anxietatea reprezintă un răspuns natural la evenimente exterioare stresante, precum: schimbarea locului de muncă, contactul cu o persoană necunoscută, viitorul relațiilor personale și interpersonale sau dificultăți financiare. Tulburările de anxietate implică senzații de teamă excesivă față de pericole imaginare. Discuția cu o persoană necunoscută provoacă teama de ridicol, dificultățile financiare determină frica exagerată că vom rămâne fără o sursă de trai, sau că va trebuie să apelăm la metode periculoase ori imorale pentru a obține bani. 

Când simptomele anxietății se intensifică, devin mai serioase decât evenimentele declanșatoare și influențează randamentul nostru zilnic, atunci acestea pot indica apariția tulburărilor de anxietate.

2.1. Factori declanșatori și simptome ale tulburărilor de anxietate

Cauzele tulburărilor de anxietate sunt complexe și este esențială identificarea acestora pentru stabilirea planului de terapie. Aceștia pot fi:

• Factori genetici;
• Dezechilibre chimice în creier;
• Traume produse de un divorț, deces, abuz, boală, participarea la infracțiuni;
• Perioade de stres prelungit la locul de muncă sau în familie;
• Consumul de droguri;
• Situații sociale.

Analiza gândurilor și reacțiilor legate de un eveniment care ne induce teamă este un pas important pentru identificarea acestei tulburări. Principalele simptome care semnalează problema sunt următoarele:

• Îngrijorarea excesivă

Pentru a fi considerată un semn al tulburării de anxietate, îngrijorarea trebuie să persiste timp de 6 luni. Ca intensitate, aceasta trebuie să fie dificil de gestionat, ceea ce conduce la probleme de concentrare.

• Dificultăți de concentrare

Studiile demonstrează faptul că, frica exagerată față de prezent sau viitor afectează memoria funcțională. Efectul anxietății asupra puterii de concentrare poate provoca percepții distorsionate asupra lumii. De exemplu, din cauza fricii excesive, unele persoane dezvoltă sentimentul de respingere față de oameni necunoscuți și locuri publice.

• Atacuri de panică

Tulburarea de panică este o formă a tulburării de anxietate, care este asociată cu senzații de frică paralizantă. Frica intensă este însoțită de puls accelerat al inimii, transpirație abundentă, tremurături, probleme respiratorii, stări de greață și teama de a nu pierde controlul asupra propriei persoane, stări de leșin.

2.2. Simptomele fizice ale tulburărilor de anxietate

De regulă, corpul semnalează fluctuațiile apărute la nivelul senzațiilor și indică nevoia de schimbare pentru revenirea la normal. 

• Agitație exagerată

Când o persoană este agitată, creierul identifică un factor extern de  risc și dă semnal corpului să reacționeze la amenințare. Se declanșează fluxul sangvin de la sistemul digestiv spre mușchi în vederea pregătirii corpului pentru o reacție (luptă, fugă, îngheț). Studiile arată că, pacienții care suferă de tulburări de anxietate calmează mai greu stările de agitație, față de persoanele care nu traversează această tulburare. De asemenea, efectele anxietății se resimt pe o perioadă mai îndelungată de timp.

• Tulburări de somn

Trezirea în mijlocul nopții și dificultatea de a adormi sunt efectele cel mai des raportate de către persoanele care suferă de tulburări de anxietate.

• Stări permanente de oboseală și iritabilitate

Oboseala cronică (epuizarea) și iritabilitatea fără motive serioase apar adesea după lungi episoade de anxietate. 

2.3. Cum scăpăm de anxietate?

Anxietatea trebuie înțeleasă prin analizarea momentelor declanșatoare și eliminarea factorilor care o mențin, în prezent. 

• Testele pentru anxietate

Pentru a stabili un diagnostic și a descoperi tipul tulburării de care suferă pacientul, se recomandă testele realizate la cabinet și care au ca scop obținerea datelor relevante privind simptomatologia și patologia persoanei. Testele relevă nivelul de gravitate al stărilor resimțite, dar pot raporta și date amănunțite. referitoare la abilitatea persoanei de a tolera frustrarea sau mecanismele de apărare în fața fricii.

Pe baza rezultatului se poate stabili dacă persoana suferă de tulburări de anxietate, ori sunt manifestate doar anumite trăsături de personalitate, specifice.

Tulburările de anxietate sau depresia cauzează pe termen lung efecte extrem de dăunătoare care atacă toate planurile vieții și în cel mai sumbru scenariu pot conduce chiar la suicid. 

Dacă te regăsești în descrierile din acest articol sau ai pe cineva apropiat care manifestă simptome de anxietate ori depresie, solicită ajutorul unui specialist. Andra Drăgan, psiholog din Iași îți oferă sprijin specializat privind înțelegerea emoțiilor negative, acceptarea și gestionarea sănătoasă a acestora pentru a te putea bucura de viață la potențialul tău maxim.

Surse:

https://psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression

https://www.psychiatry.org/patients-families/anxiety-disorders/what-are-anxiety-disorders

https://www.healthdirect.gov.au/depression