Bloc lângă Spitalul CFR? Un notar şi-a ridicat vecinii în cap

Un controversat proiect imobiliar, care ar presupune ridicarea unui bloc cu mai multe etaje în locul unei suprafeţe împădurite de peste 532 de metri pătraţi din dealul Copoului, ţine pe jar de aproape zece ani locuitorii blocurilor de pe strada Garabet Ibrăileanu, nr. 6A. Terenul este chiar în apropierea blocurilor „ruseşti” construite în Iaşi în anii ’60, iar frica locatarilor este că, dacă Primăria Iaşi va da undă verde acestui proiect, există riscul de afectare a clădirilor deja construite de zeci de ani şi de pierdere a unei importante oaze de oxigen într-un cartier poluat de traficul de pe strada Păcurari, aflată în apropiere.

Pe cei 532 de metri pătraţi localnicii spun că au fost plantaţi copaci într-o operaţiune de împădurire pentru consolidarea versantului Toma Cozma – Păcurari încă din anii 1960, iar acum se tem că tăierea lor pentru a face loc unei construcţii ar duce la riscul de alunecare a versantului şi afectarea construcţiilor deja existente.

„Zona nu a fost gândită niciodată să ţină multe blocuri, cu acces auto, cu parcări, cu aglomeraţii. Şi aşa blocurile construite supralicitează capacitatea de aici: avem un singur drum de acces şi acela cu sens unic, care intră pe la Spitalul CFR şi iese direct în Păcurari. Dacă se mai ridică un bloc aici, rămânem fără spaţiu verde, riscăm să o ia tot dealul la vale şi ne sufocăm de trafic şi de poluare”, spun vecinii, care vor să facă un nou apel către Primărie pentru ca proiectul să fie stopat din faşă. „Chiar trebuie să aşteptăm să intre buldozerele pe teren înainte să ne facem griji?”.

Cum s-au transformat 375 de metri pătraţi în 532

Emoţiile locatarilor au început în noiembrie 2015, atunci când Radu-Voicu Mogoş, notar din Iaşi, fiul cunoscutului avocat fost şef al baroului, fost deputat PNL, Adrian Mogoş, a achiziţionat de la Radu-Eugen Balasopol un teren de 375 de metri pătraţi aflat pe Strada Garabet Ibrăileanu nr. 6A, la aproximativ 200 de metri pe strada de acces spre Spitalul CFR, după ce treci de unitatea medicală. Locatarii nu au fost alertaţi de tranzacţie decât atunci când au descoperit că în contractul de vânzare se stipula şi preluarea unui PUZ aprobat în noiembrie 2015, care a fost eliberat fostului proprietar „cu scopul de construire locuinţe colective pe teren proprietate”.

Noua construcţie se dorea a fi construită în asociere de Radu Mogoş şi Alexandru Amarie, fiul lui Ioan Amarie, originar din judeţul Botoşani, primul procuror-şef al DNA pe vremea când structura a fost înfiinţată de premierul Adrian Năstase sub numele de Parchetul Naţional Anticorupţie. În actele consultate de „Ziarul de Iaşi”, care au fost depuse de către cei doi în 2015 la Primăria Municipiului Iaşi pentru a obţine un certificat de urbanism, apare însă ca singur proprietar Radu Mogoş.

Ioan Amarie, originar din judeţul Botoşani, este primul procuror-şef al DNA 

Deşi protestele locatarilor existau încă de la momentul respectiv, îngrijorările mari nu au apărut decât din 2017, atunci când Mogoş şi-a mărit suprafaţa terenului deţinut cu 50%. Acesta a cumpărat un teren de 157 de metri pătraţi de la Primărie adiacent suprafeţei deja deţinute de 375 de metri pătraţi, contra unei sume de 529 lei/mp, 83.000 de lei fără TVA. Ei au contestat în instanţă emiterea HCL-ului prin care se confirma tranzacţia terenului, ulterior au depus documente la Prefectura Iaşi solicitând intervenţia prefectului pentru a se adresa instanţei în vederea anulării HCL-ului prin care s-a luat act de tranzacţie. „Locatarii din str. G. Ibrăileanu se consideră grav şi direct prejudiciaţi prin actul adoptat”, se precizează în documentul amplu, argumentat juridic, întocmit de un avocat, pe care l-a consultat şi „Ziarul de Iaşi”.

Oamenii se tem să nu „fugă” versantul dacă se defrişează

Prin vocea avocatului, oamenii se plâng că Primăria nu a ţinut cont de faptul că, prin aprobarea tranzacţiei, se deschide o fereastră pentru a se putea construi un bloc acolo, mai ales că există intenţia exprimată de realizarea unei construcţii, susţin aceştia, în solicitarea achiziţiei. „Terenul vizat de HCL 432/2017 spre vânzare prin licitaţie publică este un teren împădurit tehnic, pentru susţinerea versantului Toma Cozma – Păcurari, care nu a fost ocupat cu vreo construcţie sau vreo curte în ultimii 70 de ani (de la construirea cvartalului «Blocuri ruseşti»).

Acest teren conţine arbori, arbuşti, vegetaţie, care oferă un mediu înconjurător prielnic locuitorilor zonei şi nu numai. Or, prin procedura de licitaţie se va schimba proprietarul, care va putea da o altă întrebuinţare terenului împădurit aflat în prezent în proprietatea PMI: prin cererea de vânzare a terenului adresată PMI, domnii Mogoş şi Amarie anunţă că doresc ridicarea unei construcţii, ceea ce indică posibilitatea ca folosinţa terenului să fie schimbată, prin defrişarea unei suprafeţe împădurite”, se menţionează în documentul depus la Prefectură.

Se observă că la momentul anului 2017 notarul ieşean încă se afla în parteneriat cu Alexandru Amarie, dar din informaţiile „Ziarului de Iaşi” parteneriatul între cei doi s-a încheiat, iar Radu Mogoş a identificat un nou partener de afaceri, alături de care nu a făcut însă vreun pas administrativ pentru continuarea proiectului imobiliar.

Acuzaţii de vânzare sub preţul pieţei

Oamenii se mai plâng de faptul că terenul propus spre vânzare se află „în triangulaţia a trei artere foarte circulate în Municipiul Iaşi: str. Păcurari – care, prin traficul auto, este cea mai poluantă arteră a Iaşului -, str. Toma Cozma şi Bd. Carol I)”. Ei mai reclamă şi faptul că, deşi prezentată ca o licitaţie deschisă, a fost vorba practic de o vânzare de teren fiindcă suprafaţa de 157 de metri pătraţi nu putea fi folosită de nimeni prin faptul că avea două laturi alipite de proprietatea deja deţinută de Radu Mogoş. Ei au mai solicitat prefectului să ceară instanţei anularea HCL şi fiindcă tranzacţia ar fi păguboasă pentru administraţia locală.

„Valoarea estimată prin evaluarea amintită în HCL (18.060 euro ^ TVA) este mai degrabă o glumă: terenul pe care domnii Mogos şi Amarie doresc să îl cumpere de la PMI se constituie în cca 1/3 din terenul pe care intenţionează să edifice construcţia multietajată; un singur etaj din construcţie înseamnă, în condiţiile de astăzi (noiembrie 2017), circa 350.000 de euro venit, prin urmare suma indicată de evaluator şi inclusă în HCL 432/2017 este o serioasă subestimare a valorii reale, în condiţiile în care se intenţionează ridicarea unui «bloculeţ»”, se mai menţionează în documentul citat. Iar în final, proprietarii susţin că în mod normal ar fi imposibilă obţinerea tuturor autorizaţiilor pentru ridicarea unui bloc pe suprafaţa respectivă. În primul rând fiindcă Primăria Iaşi ar mai deţine o fâşie de 1 metru pătrat între proprietatea deţinută de notar şi drumul public care o deserveşte. Mai mult, legea s-a modificat de la ridicarea blocurilor ruseşti şi în momentul de faţă strada Garabet Ibrăileanu, singura cu acces la proprietate, are o lăţime de patru metri, este drum cu sens unic şi fără trotuare, situaţia incompatibilă cu legislaţia actuală care reglementează accesul auto şi pietonal.

„HG 525/1966 solicită ca accesul să se facă la drum cu dublu sens şi acces pietonal (minimum 1 metru), ceea ce în condiţiile de versant ale locului este legal şi practic imposibil – str. Garabet Ibrăileanu se află pe versant, în proximitatea acesteia sunt arbori care asigură stabilitatea versantului, deci nici o intervenţie nu s-ar putea face, în condiţiile legii, pentru a obţine acces”, mai susţin proprietarii.

Notarul se apără: „Nicio clipă nu am vrut să fac un bloc acolo”

„Ziarul de Iaşi” a luat legătura cu notarul Radu Mogoş, care s-a declarat dezamăgit de faptul că este acuzat că vrea că construiască acolo un bloc, când „eu nu vreau şi nu am vrut niciodată asta”.

„Nu am vrut nicio clipă să fac un bloc, nu ştiu de unde s-a vehiculat ideea asta. Eu nu vreau să forţez pe nimeni să accepte un lucru sau altul; de construit se construieşte în toată lumea asta, dar eu nu am vrut să sar calul şi nu am absolut nimic în plan cu construirea de locuinţe pe care să le vând doar pentru profit”, a spus Radu Mogoş pentru „Ziarul de Iaşi”. Acesta spune că e întristat de faptul că a fost tratat „ca un infractor de rând” de către locatari în condiţiile în care nu a purtat niciodată nimeni o discuţie cu el ca să îşi explice planurile. El spune că este născut şi crescut în Iaşi, iar zona respectivă i se pare „de neatins”.

„Arhitectura zonei este superbă. Eu am crescut în oraş, mergeam aproape zilnic la şcoală pe acolo, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei locuieşte acolo. Blocurile ruseşti sunt deosebite, printre cele mai frumoase din Iaşul mai vechi, nu aş fi vrut să fac ceva care să nu fie în ton cu zona, să nu completeze. În niciun caz nu funcţionez pe principiul să punem termopane albe, polistiren ieftin şi să vindem cui dă mai mult”, a completat Radu Mogoş.

În plan: o cafenea sau o clinică medicală, dar nu în viitorul apropiat

El spune că printre planurile sale se numărau să construiască o clinică medicală, care să deservească populaţia majoritar îmbătrânită ce locuieşte acolo, un spaţiu tip cafenea sau câteva spaţii mici de cazare pentru profesori şi studenţi, dată fiind apropierea de universitate. Notarul însă spune că vegetaţia de acolo s-a format prin polenizare naturală, nu e vorba de împădurire, fiindcă până în vara anului 1989 pe spaţiul respectiv a existat o casă care a fost dărâmată, dar care avea amprenta la sol de peste 300 de metri pătraţi.

„Voiam să fac o clinică cochetă, că am purtat discuţii cu nişte familii de medici care mi-au spus că ar fi venit acolo. Sau câteva locuri de cazare pentru profesori şi studenţi, dar nu am mers mai departe tocmai ca să văd cum se limpezesc lucrurile. Acei copaci sunt crescuţi natural pe vechiul amplasament al casei, nu au fost plantaţi în anii ’60, nu s-a stabilizat niciun versant acolo. Aş discuta cu drag cu oamenii din jur, dar nu m-a abordat nimeni. Vreau să am o discuţie cu cei de acolo. Sub nicio formă nu a fost vreodată ideea unui bloc, era ideea de a face ceva pentru comunitate, nu de a încărca şi mai mult zona. Câtă vreme voi avea eu terenul, nu se va construi un bloc acolo”, a mai spus Radu Mogoş.