Dorim reziliență economică. Este cât se poate de adevărat. Dar să spunem aici pe ce ar trebui pus accentul în următorii șapte ani ori poate mai mult: reforme vizând îmbunătățirea mediului de afaceri, eficiența colectării veniturilor, sustenabilitatea finanțelor publice, eficientizarea administrației publice, consolidarea eficacității justiției și a statului de drept.

”Provocările principale ale României în context larg macroeconomic sunt legate de sistemul de administrare fiscală, mai ales capacitatea acestuia de a gestiona relația cu contribuabilii, de sistemul de pensii, care este strâns legat de problematica resurselor bugetare și de cea a forței de muncă, de relația cu mediul de afaceri și sprijinul care poate veni dinspre resursele publice – mai specific, pe baza fondurilor europene.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Din multe motive asupra cărora ne-am oprit în unele articole deja publicate, afirmăm că sistemul de pensii se impune a fi reformat, pentru că s-a ajuns, între altele, ca în fiecare an sume tot mai mari să fie transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2.5 miliarde lei în 2019 – 12.4 miliarde lei în 2026. Astăzi, sistemul se confruntă cu provocări legate de îmbătrânire și durata redusăă a activității profesionale; de aceea se impune ”realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să răspundă la Recomandările Specifice de Țară 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie” (https://mfe.gov.ro/pnrr/).

Vorbind ”pe legi”, PNRR-ul stipulează că reforma presupune adoptarea unui cadru juridic al sistemului public de pensii, simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, impunându-se stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 ani. Introducerea unei noi formule de calcul, bazată pe principiul contributivitătii, ar urma să aducă și înlăturarea inechităților din sistem derivând din existența indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit. Executivul vede rezolvarea în această privință prin calcularea pensiei printr-o formulă „care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/).

Se are în vedere ca prevederile noii legislații să nu vizeze doar noii pensionari, ci să se evalueze toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. De pe acum se estimează că nivelul mediu al pensiilor va urca ”pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat” (https://mfe.gov.ro/pnrr/).

Respectiva formulă de calcul a pensiei țintește și problema indexării, pe baza unor indicatori corelați cu realitățile economice, urmărindu-se ”ca mecanismul de indexare să fie format din 100% inflația anuală și 50% din creșterea anuală a salariului mediu brut pe economie. În acest fel, va fi asigurată echivalența veniturilor din pensii, indiferent de anul pensionării. Vor fi prevăzute mecanisme împotriva indexărilor ad-hoc ale punctului de pensie, în funcție de cele mai bune practici la nivel internațional…” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). C

umva cu titlu de noutate apare faptul că se va include posibilitatea plății unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie (pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut), doar că acordarea acesteia ”va fi condiționată de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei”. 

Dorim reziliență economică. Este cât se poate de adevărat. Dar să spunem aici pe ce ar trebui pus accentul în următorii șapte ani ori poate mai mult: reforme vizând îmbunătățirea mediului de afaceri, eficiența colectării veniturilor, sustenabilitatea finanțelor publice, eficientizarea administrației publice, consolidarea eficacității justiției și a statului de drept. ”Provocările principale ale României în context larg macroeconomic sunt legate de sistemul de administrare fiscală, mai ales capacitatea acestuia de a gestiona relația cu contribuabilii, de sistemul de pensii, care este strâns legat de problematica resurselor bugetare și de cea a forței de muncă, de relația cu mediul de afaceri și sprijinul care poate veni dinspre resursele publice – mai specific, pe baza fondurilor europene.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Din multe motive asupra cărora ne-am oprit în unele articole deja publicate, afirmăm că sistemul de pensii se impune a fi reformat, pentru că s-a ajuns, între altele, ca în fiecare an sume tot mai mari să fie transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2.5 miliarde lei în 2019 – 12.4 miliarde lei în 2026. Astăzi, sistemul se confruntă cu provocări legate de îmbătrânire și durata redusăă a activității profesionale; de aceea se impune ”realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să răspundă la Recomandările Specifice de Țară 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Vorbind ”pe legi”, PNRR-ul stipulează că reforma presupune adoptarea unui cadru juridic al sistemului public de pensii, simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, impunându-se stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 ani. Introducerea unei noi formule de calcul, bazată pe principiul contributivitătii, ar urma să aducă și înlăturarea inechităților din sistem derivând din existența indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit. Executivul vede rezolvarea în această privință prin calcularea pensiei printr-o formulă „care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Se are în vedere ca prevederile noii legislații să nu vizeze doar noii pensionari, ci să se evalueze toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. De pe acum se estimează că nivelul mediu al pensiilor va urca ”pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Respectiva formulă de calcul a pensiei țintește și problema indexării, pe baza unor indicatori corelați cu realitățile economice, urmărindu-se ”ca mecanismul de indexare să fie format din 100% inflația anuală și 50% din creșterea anuală a salariului mediu brut pe economie. În acest fel, va fi asigurată echivalența veniturilor din pensii, indiferent de anul pensionării. Vor fi prevăzute mecanisme împotriva indexărilor ad-hoc ale punctului de pensie, în funcție de cele mai bune practici la nivel internațional…” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Cumva cu titlu de noutate apare faptul că se va include posibilitatea plății unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie (pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut), doar că acordarea acesteia ”va fi condiționată de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei”.