Capabilităţi

► Ce ar însemna şi de unde avem acest cuvânt ar fi să aflăm din sursa citată iniţial şi (cam) aşa ar sta lucrurile în ceea ce priveşte sensul: "însuşirea de a fi capabil". Presupunând că ştim ce reprezintă conceptul, care, o negură de timp, nu ar fi avut preţ şi nume pe la noi, să vedem de unde ne-am procopsit. Dex-ul, după ce înregistrează sinonimele abilitate, capacitate, posibilitate (vezi ante!), face comparaţia cu un presupus franţuzism capabilité, intruvabil, de pildă, în Trésor de la Langue Française informatisé (versiunea 10/12/2002). Dar iată, în continuare, câteva contexte ale termenului: "Oferim posibilitati mari de promovare in functii superioare in departamentul de marketing daca persoana dovedeste capabilitatile necesare" (/syscomdigital.ro/); "Optimizarea capabilităţilor în pregătirea misiunilor de nivel tactic din domeniul apărării şi securităţii naţionale" ("Forţele terestre", 4/2009); "pe fondul evoluţiei programului de parteneriat spre aptitudini şi capacităţi arhitecturale, /cineva/ dovedeşte capabilităţile şi expertiza echipei CRESCENDO în a oferi consultanţă în proiectarea, implementarea şi servicii de suport aferente soluţiilor de reţea…" (/marketwatch.ro/). În special ultimul citat ilustrează apetitul recrutării termenului şi… anturajul apariţiei lui.

► Printre refractari (vezi "Greşeli de limba română"), stăruie impresia de anglicism: "ACUM JOHN CA ION NU MAI E LA MODA. Capabilitate ?? Recunosc ca nu am capacitatea de a intelege de ce a fost nevoie sa se introduca acest cuvant in limba romana, probabil ca foarte multi necunoscatori ai limbii romane si la fel de cunoscatori ai limbii engleze l-au fortat pe usa din spate in limba noastra. La fel si cu folosirea lui «a aplica» in contextul candidaturii pentru un loc de munca" (/anidescoala.ro/). Sau: "Capabilitatea de a aprinde focul" /concurent la emisiunea "Ce spun românii?", 23.04.2017, Protv/ Cuvântul capabilitate nu există în limba română!!!" (/corectromaneste.wordpress.com/). Dar iată un enunţ în engleză: "The capability of your network adapter does not match the requirement of this network" (/answers.microsoft.com/). Iar mai sus, am văzut în ce condiţii funcţionează în româneşte! Şi iată contexte în care intrusul european ar avea înlocuitori neaoşi: "Capabilităţi militare, securitate colectivă, NATO, forţe militare" (/academia.edu/), dar ce te faci cu NATO?; "Fişa de capabilitate a Laboratorului de Analize Medicale 20,11,2015"; /hospbv.ro/), în tabel fiind vorba de "reactivi, consumabile, echipament, personal" etc.

► Fără îndoială, atracţia neologismului (originar) este puternică; a fost şi în cazul lui S. Tănase, evocând, pe data de 4 aprilie curent, bombardamentul, de acum 75 de ani, asupra Bucureştilor, când aviaţia americană a folosit câteva sute de aparate B 29, "cele mai capabile bombardiere atunci…" (Tvr 1). Sigur, a fost vorba de o formulare spontană, dar, pe gânditele, am spune "performante", folosind tot un neologism; capabil se spune despre cineva/ceva însufleţit, sau căruia îi atribuim această însuşire: "elev capabil"; "lup ~ să ucidă zeci de oi într-o noapte"; "un tsunami capabil să antreneze curenţi puternici sau valuri periculoase pentru persoanele care se află în apă sau în apropierea imediată a acesteia" (/mediafax.ro/).

► Sinonimie? Dacă ne luăm după dicţionare, sinonimele (cuvinte vechi) ale lui capabil ar fi (deşi îndepărtându-ne, treptat, de sensul convenabil temei) destoinic, înzestrat, priceput, vrednic, ca să nu ne mai referim la arhaicele ispitit sau putincios. Toate numind însuşiri aproape exclusiv ale animatelor conştiente (şi… decise!). Este limpede că, reluând enunţuri precedente, niciun derivat de la bazele acestora ("destoiniciile necesare"; "optimizarea înzestrărilor"; "vredniciile echipei", excluzând, iarăşi, "ispitirile" şi "putirinţele"), nu ar putea substitui "capabilităţile", pe care, vrem-nu vrem, ne vom obişnui să le… înghiţim! Nu cred că se va reveni la "capacităţi", surghiunite în ultimul timp spre zona volumului recipientelor.

PARDON! Într-o emisiune despre creşterea (sub Atila) şi descreşterea (sub urmaşii lui) a imperiului hunilor, în traducerea naraţiunii, am aflat că, în prima etapă, în cursul unei expediţii la sudul Dunării, "populaţia unor oraşe romane a fost decimată aproape în întregime" (Viasat History, 24.03). Am împrumutat verbul neologic din franceză, limbă în care se păstrează amintirea practicii punitive numită latineşte: dintr-o formaţie militară ce se… dezonorase pe câmpul de luptă, aliniată regulamentar, era scos din rânduri şi ucis tot fiecare al zecelea ostaş. Halal aproximare!

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi