Smecheriile fiscale ce vor fi aplicate de PSD din 2018 vor aduce în buzunarele statului, în plus, numai de la Iaşi circa 15,3 miloane de euro. Asta doar din mărirea salariile minime şi schimbarea grilei de impozitare de la patroni la salariaţi. Chiar dacă aparent, sumele plătite de angajaţi în dreptul impozitului pe venituri vor scădea, prin trecerea contribuţiilor în sarcina salariaţilor şi mărirea masei impozabile, celelalte dări se măresc şi automat compensează în plus reducerea anunţată cu atâta pompă. În prezent, în judeţul Iaşi există 162.000 de salariaţi, din care 21.035 au salariul brut până în 1.450 de lei. Alţi 14.721 de angajaţi au un salariu brut cuprins între 1.451 şi 1.550 de lei, un număr de 7.004 persoane au între 1.551 şi 1.650 de lei, 5.350 de persoane între 1.551 şi 1.750 de lei iar 5.236 de persoane între 1.571 şi 1.850 de lei.

Prin urmare, în Iaşi există 53.346 de salarii sub minimul pe economie anunţat de pe 1 ianuarie 2018, salarii ce trebuie mărite automat. Raportat la numărul total, reiese faptul că 33% dintre salariile brute din judeţ trebuie mărite până la nivelul salariului de 1.900 de lei. Analizând situaţia mai în profunzime, putem compara costurile plătite de angajatori în plus începând de anul viitor. Dacă anul acesta, un angajator suportă cheltuieli de 1.783 de lei pe o lună, de la anul, costurile vor urca la 1943 lei. Prin urmare, firma va avea costuri în plus, lunar, pentru fiecare angajat de 160 lei. Înmulţit cu 21.035 de angajaţi cu minimul pe economie în perzent, rezultă că costurile anuale ale firmelor care plătesc salariul minim urcă lunar cu aproape 3,36 milioane de lei. În prezent, statul strânge din taxe şi impozite acum, pe cap de salariat, suma de 718 de lei, însă de la anul va strânge 781 de lei (n.r.- s-a folosit calculatorul de salarii de la adresa www.calculatorsalariu.ro). Calculat la nivel de judeţ, pe număr de salariaţi, reiese faptul că statul român va strânge în plus din 2018, din impozite şi taxe 3,4 milioane de euro (n.r. 1 euro/4,65 lei). De menţionat faptul că sumele strânse în plus se aplică doar celor 21.035 de persoane cu salariul minim şi nu la toate cele 53.346 de persoane care au sub 1850 de lei. Momentan, proiectul de act normativ privind stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2018 se află în dezbatere pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, alături de modificarea Codului Fiscal. Calculele noastre sunt orientative, însă trebuie să adăugăm faptul că, în funcţie de câte persoane are angajatul în intreţinere, beneficiază de o deducere. Astfel, primeşte în mână puţin mai mult. Aceste schimbări dau emoţii în special angajaţilor, deoarece mulţi dintre ei nu înţeleg foarte bine ce au ei de plătit, dacă ies în câştig sau în pierdere, dacă angajatorul îşi asumă diferenţa ori povara plăţilor sau dacă vor avea loc disponibilizări. Există angajatori mari de la noi din judeţ care garantează oamenilor care muncesc pentru ei nu vor avea de pierdut. "În mod cert eu trebuie să îmi păstrez toţi angajaţii şi nu se pune problema că vor pierde din salariu. Nu ştiu ce va fi, nu am un exemplu de calcul de salariu în faţă, dar pentru munca pe care am eu nevoie ca ei să o facă, ei vor fi plătiţi corespunzător.

Pentru mine e tot una dacă merg să le plătesc contribuţiile ca angajator ori din partea angajatului", menţionează Aurel Placinschi, unul dintre cei mai mari agricultori din judeţ, antreprenor care are în prezent 240 de angajaţi în cele două societăţi ale sale. Directorul economic de la Cotnari, Felicia Ceauşu mărturiseşte faptul că schimbările din ultima vreme îi bulversează atât pe economişti cât şi pe patronii de firme. “Practic, ce mi-e mie ambiguu este brutul de 1.900 de lei. Dacă calculăm 2,5% fondul de risc pentru fiecare salariat, angajatul plăteşte în plus tot mai mult, cu cât salariul brut e mai mare. Statul nu pierde, nu ştiu de ce le schimbă aşa, de la angajator la angajat. Înţeleg că firmele datornice sunt vizate, însă dacă nu au plătit până acum, de ce cred ei că vor plăti acum? E puţin ambiguu, e foarte multă muncă pentru economişti pe 29 decembrie şi 3 ianuarie, la firmele mici va trebui muncă de 24 din 24. Ce nu mi se pare normal este să schimbi ceva atât de repede, fără analiză. cum e şi cu splitul de TVA. Firmele private or să închidă porţile şi or să rămână firmele de stat, care tot nu vor plăti. Dacă Guvernul nu face învestiţii, degeaba face schimbări", a explicat revoltat directorul economic.