Asemenea situaţii nu fac decât să treneze parafarea tranzacţiilor, săptămâni şi luni în şir. Dar să vedem cum au stat lucrurile atunci când s-a luat decizia construirii cazărmii de dorobanţi în Copou, iar a aceleia de călăraşi în cartierul Tătăraşi (Sesiunea extraordinară a Consilului General al Judeţului Iaşi din iunie 1882). Mai întâi, să spunem că în bugetul anului 1882 era prevăzută iniţial suma de 946.666 lei pentru construirea a 72 localuri de şcoli şi a două cazărmi. Pentru cele două cazărmi suma afectată era de 30.000 lei. Deoarece nu s-au găsit ofertanţi, ulterior s-au făcut suplimentări de sume cu cca. 15%. Mai concret, ”complectarea sumei necesare acelor construcţiuni, în total, se suie la 140.115 lei 47 bani, în care intră şi cifra de 30.000 lei, destinată cumpărării terenurilor pentru construirea cazărmilor” (”Expunerea situaţiunii judeţului Iaşi făcută de către Comitetul permanent, cu ocaziunea deschiderii sesiunii ordinare a Consiliulul general, la 15 octombrie 1882”, lucări publicate în M. Of. no. 140/1883).

Pentru cazarma din Copu, ”În conformitate cu votul domniilor voastre, Comitetul a cumpărat locul ce îl avea în faţa grădinii publice, în întindere de 71.393 metri pătraţi, cu preţul de 17.500 lei”. În schimb, lucrurile erau ceva mai complicate în privinţa achiziţionării terenului pentru a doua cazarmă – cea de călăraşi din cartierul Tătăraşi. Despre aceasta, Comitetul permanent al Consiliulul general Iaşi menţionează că dificultăţile sunt datorate ”numărului mare de proprietari cu care suntem siliţi a trata pentru a putea cumpăra întinderea de teren cerut de 2,5 fălci; suntem în tratare cu 21 proprietari pentru cumpărarea locului din faţa movilei Cuza, şi credem că prin această cumpărătură nu vom trece mult peste suma alocată de domniile voastre în acest scop”.

Evident, lucrurile au fost rezolvate ulterior cam de maniera propusă, chiar dacă ”multe mai sunt de facut pentru ca districtul nostru să ajungă la gradul de înflorire pe care cu toţii îl dorim”. Remarcăm că tot acum, la deschiderea sesiunii ordinare a Consiliulul general Iaşi, din 15 octombrie 1882, Comitetul permanent al Consiliulul (compus din I. Botez, A.D. Holban, C. Stamatin) depune la Biroul Consiliului, proiectele de buget pentru exerciţiul 1883-1884, precum şi semile (dările de seamă) aferente exerciţiului precedent (1881-1882).