Ce are şuşaua derectorului cu plângerea subordonatului şi cu fuga amantei din ţară?

marți, 16 aprilie 2019, 01:50
2 MIN
 Ce are şuşaua derectorului cu plângerea subordonatului şi cu fuga amantei din ţară?

Ca să începem cu bine săptămâna, chiar dacă e deja marţi, haideţi stimaţi participanţi la trafic să vă povestim pe azi una scurtă dar vioaie despre şeful de la şuşălile naţionale din târg, musiu Balalaicu, fostul băiat bun la toate care în tinereţe şi-a început activitatea politică turnându-i în pahar fostului dipotat peremist, unterior pesedist, Castanciu. 

Cum care Balalaicu, bre nene? |la care are un hectar de berou în instituţiune, un etaj întreg din noul sediu! Care şi-a sechestrat amanta în maşină, pe câmp, de-a sunat fata la 112 ca să scape, apoi a fugit cu tot cu familie în Germania ca să nu-l mai vadă în faţa ochilor pe obsedat… Ei, ăla! Boon: iaca ce marfă bună, tot numai macră, avem azi despre el! Vă mai amintiţi că acest Balalaicu a fost până acum câteva luni şi conţilier de giudeţ, funcţie din care nu ciugulea el cine ştie ce, dar asta îi asigura alte ciuguleli colaterale, cum ar fi cea de membru în CA la RAJAF, de unde bănuţul dacă nu cade atunci pică, plus altele mai mărunte dar mai multe.

Ei bine, dacă vă aminţiţi, la un moment dat, nu se ştia atunci de ce, Balalaicu a renunţat la toate deodată, mirând pe tătă lumea, şi a rămas doar cu leafa de derector la şuşăle, deloc mică, evident. Aflăm acum că plecarea lui de atunci s-ar fi datorat fricii de ANI, stimaţi telespectatori, după ce, zice-se, un şef mai mic din subordine, cu pilă la partidoi mai mare însă ca a lui, i-ar fi făcut plângere acolo la Bucale. De ce a făcut asta omul? Ia’n daţi foaia la următorul pulsuleţ, ca să vedeţi de ce!

Doi conţilieri zâmbăreţi care-şi trag la gioale prin berourile locotenenţilor

Zice-se că acel plângăcios este chiar şeful de la achiziţiuni al instituţiunii, un fel de şmenar şef al tuturor licitaţiunilor, care are pila, se spune, în zona altui derector de acolo, dar şi şef la partidoi: O Stafie cu Cioc, dacă vă spune ceva numele ăsta cu rezonanţă spre tătucul lui de pe vremuri, sinatorul în rezervă Cucioc. Războiul acestor şefi zice-se că e unul pe viaţă şi pe moarte, încât, ca să mai scape de frecuş, cel care a turnat la ANI ar sta luni de zile la rând numai prin medicale, ca să scape de o punere pe făraş.

Gurile rele zic însă că acesta ar avea acum un as aşa de mare în mânecă, încât Balalaicu, care bănuieşte ceva, nu mai poate dormi noapea nici cu două xanaxuri, nu unul, ca pe vremuri. De ce vă spunem toate astea? Păi, de-un par egzamplu, ca să ştiţi şi voi de ce, când se întâlnesc prin Cejău, protectorii celor doi duşmani îşi zâmbesc unul altuia cu atâta delicateţe.

Comentarii