Ce se întâmplă dacă liderii vestici care vizitează Ucraina sunt atacaţi de ruşi?

Incidentele în care securitatea oficialilor occidentali care vizitează Ucraina a fost vizată s-au înmulţit în ultima perioadă, în contextul în care poziţia Rusiei în conflictul cu vecinul său din vest s-a îmbunătăţit, iar forţele lui Vladimir Putin câştigă teren şi acţionează din ce în ce mai agresiv.

Poate cel mai grav incident de acest fel s-a petrecut la începutul lunii martie, când armata rusă a bombardat Odesa chiar în momentul în care preşedintele ucrainean Zelenski şi premierul grec Mitsotakis vizitau acest port important din sudul Ucrainei.

“Am văzut această lovitură astăzi. Vedeţi cu cine avem de-a face. Nu le pasă unde lovesc,” a declarat preşedintele Ucrainei în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Mitsotakis.

Potrivit ziarului Protothema, care a citat surse din guvernul grec, racheta rusă a aterizat nu departe de locul în care se afla Zelenski în acel moment. Mitsotakis se afla la 150 de metri de locul de impact al rachetei, potrivit surselor citate. Aparent şocat de cele întâmplate, Mitsotakis a vorbit despre “o experienţă impresionantă” sub bombardamentul rusesc.

Agresivitatea ruşilor

Aşa cum am văzut, Rusia pare că îşi intensifică acţiunile agresive împotriva liderilor vestici atunci când aceştia merg în Ucraina. Lovitura cu rachetă care a avut loc în timpul vizitei premierului grec nu este un eveniment izolat – câţiva lideri ai NATO au fost ameninţaţi de atacuri aeriene ale ruşilor. Ce se întâmplă însă dacă vreun oficial străin este rănit sau chiar omorât în urma bombardamentelor lansate de forţele lui Putin?

Experţii citaţi de Business Insider au declarat că incidentele reflectă dorinţa Rusiei de a provoca aliaţii Ucrainei. Publicaţia, citată de g4media.ro, a reamintit şi ea că, în cei doi ani de când preşedintele Putin a lansat invazia la scară largă împotriva vecinului vestic, demnitarii aliaţi care călătoresc în Ucraina au fost “hărţuiţi” de lovituri – şi într-un caz, de o dronă – în oraşele pe care le-au vizitat.

De exemplu, sirenele de raid aerian au fost declanşate în timpul vizitei preşedintelui Joe Biden la Kiev, în februarie anul trecut.

De asemenea, bombardamentele ruseşti au marcat vizitele în Ucraina ale şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, cea a secretarului general al ONU, António Guterres, precum şi vizita preşedintelui german Frank-Walter Steinmeier, acesta din urmă fiind nevoit să se întâlnească cu oficialii ucraineni într-un adăpost anti-aerian în condiţiile în care ruşii au lansat atacuri cu drone iraniene în zonă.

Ziariştii americani au scris că multe dintre aceste lovituri au ucis civili ucraineni, lucru care a devenit parte a modului în care operează trupele lui Putin în război.

Ca atare, nu este clar dacă toate aceste incidente indică o singură strategie – sau sunt, într-adevăr, intenţionate, a declarat Cristian Nitoiou, lector la Loughborough University din Marea Britanie. “Cu siguranţă, cred că Rusia a încercat să fie destul de agresivă şi să intimideze liderii occidentali,” a spus expertul, adăugând însă că se îndoieşte că există un plan “de a ucide sau de a viza în mod specific un factori de decizie cheie din Uniunea Europeană sau din Statele Unite.”

Chiar şi aşa, există o ameninţare clară, a scris Business Insider.

Atât Nitoiou, cât şi Rafael Loss, bursier la European Council on Foreign Relations, au declarat că astfel de evenimente vor declanşa discuţii diplomatice intense cu Moscova. Incidentele ca acestea semnalează, de asemenea, că Rusia este mult mai dispusă să escaladeze situaţia din Ucraina decât o fac aliaţii guvernului de la Kiev, a adăugat Loss.

Articolul 5 sau Articolul 4?

Principiul NATO de apărare colectivă – Articolul 5 – nu se aplică atacurilor armate în acest scenariu, deoarece acestea nu ar fi în spaţiul NATO, a declarat Loss. Dar atacurile ar putea declanşa Articolul 4, în care statele NATO se consultă reciproc cu privire la ce măsuri să ia ca răspuns. “Şi din asta ar putea apărea un fel de răspuns diplomatic, politic, economic sau chiar militar,” a afirmat expertul.

Modul în care reacţionează o ţară afectată poate depinde de cât de agresivă este poziţia ei faţă de Rusia, a adăugat Nitoiou. De exemplu, ţări precum Polonia şi statele baltice – care avertizează constant în legătură cu posibilitatea unui conflict mai mare cu Moscova – au mai multe şanse să escaladeze situaţia prin acţiuni unilaterale, a spus el. Dar scenariul cel mai probabil este că niciunul dintre aliaţii Ucrainei nu ar opta pentru o escaladare militară, a declarat Nitoiou.

Cât priveşte modul în care gândeşte şi acţionează Kremlinul, Loss s-a declarant convins că Rusia testează atitudinea NATO faţă de risc, iar incidentele care implică lideri străini care vizitează Ucraina pot fi interpretate ca parte a unei strategii mult mai ample de provocări. “Orice criză conflictuală poate fi descrisă ca un fel de pantă alunecoasă spre escaladare, dar cred că în ultimii doi ani am văzut că Rusia unge în mod deliberat această pantă în multe feluri,” a spus el.

Expertul s-a referit la momentul în care s-a considerat că o rachetă rusă a intrat în spaţiul aerian NATO trecând peste Polonia la sfârşitul lunii decembrie. Anterior, în luna martie a anului trecut, un avion de luptă rus a interceptat o dronă americană Reaper deasupra Mării Negre şi a provocat prăbuşirea acesteia.

Acţiunile de genul acesta urmăresc să manipuleze atitudinea aliaţilor ucraineni faţă de risc, împiedicându-i să ajute guvernul de la Kiev din cauza temerilor că ar provoca o escaladare, a afirmat Loss. “Rusia încearcă să modeleze acest lucru prin crearea acestor tipuri de riscuri şi incertitudini în mintea factorilor de decizie din Occident,” a spus el.

Loss consideră că recenta sugestie a preşedintelui francez Emmanuel Macron conform căreia trupele NATO ar putea fi dislocate în Ucraina – deşi într-o capacitate neletală – este un mijloc de a răspunde Moscovei. Ar fi o modalitate de a-l face pe Putin să se gândească la potenţialele escaladări ale conflictului dacă soldaţii francezi ar fi ucişi, a spus el. Aşa cum se prezintă lucrurile în acest moment, Rusia pare că este “foarte confortabilă” să ridice miza, în timp ce ţările occidentale continuă să îndemne la reţinere, a afirmat Loss. Incidente precum cel cu premierul grec “indică cu siguranţă o încredere tot mai mare din partea rusă că nu vor exista consecinţe pentru astfel de acţiuni,” a adăugat el. Citeste articolul complet pe g4media.ro.