Cea mai eficientă cale rutieră rapidă a moldovenilor către vest. A8 vs. A13 (IV)

Scurt comentariu asupra studiului „Analiza comparativa Drum Expres vs. Autostrada – Drum de mare viteza Ploiesti-Pascani”

Documentul, bine realizat din perspectiva modelelor matematice şi spaţiale contemporane, e accesibil pe internet. Personal, l-am accesat de la adresa: https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-06-23-24132419-0-studiu-trafic-autostrada-ploiesti-pascani.pdf. În cele 142 de pagini ale documentului, găsim o prezentare tehnică a modelelor statistice utilizate, a caracteristicilor multiple care au stat la baza estimărilor şi rezultatele sub formă tabelară, grafică (diagrame) şi cartografică. Vă propun vizualizarea celor 18 hărţi ce prezintă prognoza asupra traficului auto, o prognoză ce porneşte de la ipoteza introducerii treptate în reţeaua rutieră a proiectelor de autostradă, inclusiv a celor transcarpatice. Important e faptul că această analiză integrează şi captarea fluxurilor de către noile relaţii rutierei rapide ce se vor adăuga la reţeaua rutieră naţională. La pagina 85 sunt prezente două hărţi ale situaţiei fluxurilor la nivelul anului 2030 în scenariul cu proiect – Drum Expres vs. Autostradă. Dacă ne focalizăm asupra traseelor transcarpatice ce vor fi deservite de A8 (Iaşi – Târgu Mureş) şi A13 (Bacău – Braşov), vom observa diferenţa importantă dintre cele două relaţii în ceea ce priveşte captarea fluxurilor de pe traseele mai puţin eficiente în prezent (sau până la darea în folosinţă a celor două relaţii!).

CLICK AICI pentru hărțile în format mare

Prognoza traficului pe A8, în ambele variante ale relaţiei – cu A7 în varianta drum expres şi A7 în varianta autostradă -, indică un volum de aproximativ 15-20 mii automobile/zi (minimul e înregistrat pe segmentul Poiana Largului-Ditrău, unde valoarea de trafic coboară la sub 15 mii automobile/zi, în varianta A7 – autostradă), în timp ce A13 prezintă valori între 5 şi 15 mii automobile/zi. Această diferenţă în favoarea A8 se păstrează pe întreaga perioadă analizată, până în 2050.

Avem trafic de autostrada? O analiză exploratorie a captărilor de trafic de către A8

Cartografiile prezente în studiul „Analiza comparativă Drum Expres vs. Autostradă – Drum de mare viteza Ploieşti-Paşcani”confirmă o analiză proprie realizată în 2018 pentru care s-au utilizat doar câteva dintre datele de la recensământul auto din 2015 (în special traficul realizat pe vectorii est-vest), date publicate doar parţial până în prezent.

Demersul respectiv a fost departe de anvergura studiului recent, fiind doar o analiză exploratorie ce a apelat la un model gravitar, de tip potenţial de interacţiune. Modelul utilizat e unul validat din punctul de vedere statistic pe fluxurile de persoane către locul de muncă (naveta diurnă) sau către diverse servicii (unităţi de învăţământ, spitale şi alte servicii medicale, aeroporturi etc.) la mai multe scări de analiză superioare localului.

Analiza a încercat să răspundă unei singure întrebări. Dacă ar fi funcţionat A8 în anul 2015, cât din traficul transcarpatic dintre localităţile moldovene şi cele de dincolo de Orientali ar fi fost captat de această autostradă? Cu alte cuvinte, demersului realizat în 2018 i-a lipsit dimensiunea prospectivă, foarte prezentă în studiul centrat pe A7.

Menţionăm că există doi vectori: unul est-vest şi un altul vest-est, în funcţie de care se captează fluxurile de autovehicule. Dinspre est către vest, pe tronsoanle Iaşi- Târgu Frumos se vor capta fluxurile dinspre Vaslui şi parţial dinspre judeţul Botoşani, pe segmentul Târgu Frumos – Paşcani – Târgu Neamţ se vor capta fluxurile dinspre Neamţ, Bacău, Botoşani şi din partea estică a judeţului Suceava, între Târgu Neamţ şi Poiana Largului, fluxurile din vestul judeţului Suceava. Între Poiana Largului şi Ditrău, noile captări sunt practic nule, dar dincolo de această comună harghiteană, către Sovata şi, mai departe, către Târgu Mureş, avem captări importante din judeţele Harghita şi Mureş.

Pe vectorul vest-est, spre Târgu Mureş, converg majoritatea fluxurilor transilvane care se îndreaptă către Moldova, iar pe traseul A8 situaţia se prezintă invers în raport cu captările prezentate pe primul vector.

Ce am obţinut? Însumând ambii vectori, fluxul pe sectorul Iaşi-Târgu Frumos a devenit de aproximativ 17,6 mii vehicule/zi (cu 2,6 % mai mult decât valoarea reală în 2015 – cea mai mică creştere), fluxul de pe tronsonul Târgu Frumos-Paşcani a totalizat 9 mii de vehicule, iar cel dintre Paşcani şi Târgu Neamţ, aproximativ 7,5 mii. Între 6,2-6,3 vehicule/zi au însumat segmentele Târgu Neamţ-Poiana Largului şi Poiana Largului-Ditrău, 7,8 mii segmentul Ditrău-Sovata şi aproape 8,2 mii, Sovata-Târgu Mureş. Deşi pe tronsoanele Poiana Largului-Ditrău s-a obţinut un trafic mai modest, creşterea relativă e impresionantă, ajungând să fie de 3 ori mai mare faţă de traficul din 2015 pe relaţia Poiana Largului-Topliţa (cea mai apropiată relaţie actuală de configuraţia viitoare a A8). Cu această valoare, A8 devine cea mai importantă relaţie transcarpatică.

Precizăm că datele de mai sus reprezintă o estimare medie, obţinută cu o frână a distanţei relativ mare, care avantajează multe dintre relaţiile actuale. De asemenea, valorile reprezintă doar traficul de medie şi mare distanţă, eliminându-se din start traficul de proximitate.

Foarte posibil ca aceste valori de trafic să nu impresioneze, dar vă reamintesc că e vorba de valori deja intrate în istorie. Între timp, traficul a crescut. Deşi nu avem o statistică mai recentă, empiria cotidiană ne poate susţine afirmaţia. De câte ori aţi fost prinşi în ambuteiaje pe sectoarele de drum cele mai apropiate configuraţiei A8 în 2015? Dar după acest an? Dacă mai ţinem seama că orice autostradă induce trafic, antrenând fluxuri de la mare distanţă, inclusiv transnaţionale, cu siguranţă traficul pe vitoarea autostradă va fi mult mai mare! (Pe data viitoare!)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi