Conflictul din Nagorno-Karabah: Rusia îşi ia mâna de pe Armenia

Declaraţiile lui Peskov intervin pe fondul speculaţiilor că Moscova ar putea oferi sprijin militar Armeniei, legată printr-un pact militar, în contextul relansării violenţelor din Nagorno-Karabah între etnicii armeni din enclava azeră, susţinuţi de Erevan, şi armata Azerbaidjanului, susţinut de Turcia.

“Obligaţiile în privinţa asigurării securităţii în cadrul OTSC sunt clare: dacă o ţară membră este supusă unei agresiuni, a unui atac din exterior, în acest caz celelalte ţări membre ale Tratatului au obligaţia să vină în apărarea acelui stat”, a menţionat Peskov, ţinând să sublinieze că prevederile OTSC (Rusia, Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan) sunt valabile doar pentru Armenia şi nu pentru Nagorno-Karabah.

După relansarea violenţelor în Nagorno-Karabah la 27 septembrie, Rusia s-a limitat la apeluri la încetarea focului şi la discuţii telefonice şi demersuri în cadrul aşa-numitului Grup OSCE de la Minsk (alături de Franţa şi SUA în calitate de copreşedinte), având în vedere relaţiile “pragmatice” ale Kremlinului cu toate părţile implicate în conflict: în Armenia are o bază militară, Azerbaidjanului îi vinde armament, la fel şi Turciei, alături de care este implicată în Siria, relevă unele media ruse.

Precizarea Kremlinului intervine în contextul în care preşedintele azer Ilham Aliev, care exclude orice fel de armistiţiu în absenţa unei retrageri a forţelor armate din Karabah, a acuzat Armenia că doreşte “să atragă fără succes” Rusia în conflict prin intermediul OTSC.

Între timp, luptele continuă în enclava azeră, locuită de o majoritate de etnici armeni. Stepanakert, capitala autoproclamatei republici din Nagorno-Karabah, a fost din nou ţinta mai multor bombardamente azere în cursul nopţii de miercuri spre joi.