Caută 
2 MIN
Revista de Chimie, „vehiculul” folosit de mulţi dintre universitarii români care activează în domeniul medical pentru a-şi publica lucrările ştiinţifice necesare promovării în funcţie, şi-a pierdut cotaţia ISI. După cum spune un anunţ publicat chiar pe siteul revistei, acestea rămâne indexată în bazele de date SCOPUS, SJR, LetPubşi CAS, dar a fost suspendată din cea mai importantă – WoSClarivate, pentru următorii doi ani.
Fără a se menţiona exact cauza, au fost discuţii aprinse în comunitatea academică în ultimii ani cu privire la faptul că lucrările ISI se publicau de-a valma în Revista de Chimie, iar aceasta era luată în considerare în promovarea academică la UMF în contextul în care legea specifică faptul că lucrările trebuie să fie publicate în domeniul de activitate al postului. De altfel, lucrările ştiinţifice publicate de Revista de Chimie variau din toate domeniile, de la ştiinţe exacte la socio-umane.
Un istoric tumultos
Ziarul de Iaşi a relatat în mai multe rânduri situaţia concursurilor desfăşurate la UMF Iaşi.Studiind CV-urile candidaţilor, în special cele ale conferenţiarilor care doresc să ajungă profesori, se observădouă tipare: în primul rând, majoritatea covârşitoare a articolelor cu care se prezintă la concurs au fost publicate în reviste ISI ce par din cu totul alte domenii decât cele trei – medicină, medicină dentară sau farmacie (chiar dacă tematicălucrărilor pare a fi din domeniu), iar în al doilea rând, se remarcă o predilecţie a publicării într-o singură revistă: Revista de Chimie, ce apare în Bucureşti, aproape la foc continuu.
Citește și: Promovări la limita legii: Revista de Chimie, trambulina profesorilor de la UMF Iaşi
Într-o analiză realizată la nivelul anului 2019, publicaţia noastră a dat exemplul a trei conferenţiari care au devenit „profesori plini” în urma unui astfel de concurs, la Facultatea de Medicină Generală: pe oftalmologie, Camelia Bogdănici, fost parlamentar din partea PDL, ce a trecut apoi la UNPR în legislatura anterioară; pe deontologie medicală, Elena Toader, soţia lui Tudorel Toader, rector la Universitatea „Al.I. Cuza”şi fost ministru al Justiţiei. Din cele 12 lucrări din dosarul Cameliei Bogdănici, la o analiză atentă, doar unul singur este publicat într-o revistă care, aşa cum precizează metodologia, este „din domeniul postului pentru care candidează”, mai exact în Romanian Journal of Morphology and Embryology. În rest, deşi tematicile sunt din domeniul medicinei, Camelia Bogdănici a devenit profesor în medicină cu 11 lucrări publicate în Revista de Chimie (9 articole), Revista de Materiale Plastice şi Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială.
Şi dosarul Elenei Toader conţine aceleaşi semne de întrebare. Aceasta a prezentat, la capitolul zece articole ştiinţifice din domeniu, publicate ca prim autor de la ultima promovare, nu mai puţin de 18 titluri de lucrări, dintre care doar patru pot fi trecute ca fiind dincolo de orice dubiu din domeniul în care activează. Şapte dintre acestea au fost publicate în Revista de Chimie.
