Cu ochii de azi ai Curții Constituționale, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal este văzut ca fiind absolut neconstituțional (Decizia CCR nr. 176/2022). În forma lui ”defectă”, acesta prevedea că ”Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.” (https://www.customs.ro/assets/pdf/anne%20marie/Legea_86_privind_Codul_vamal_al.pdf). Alin. 1 al art. 270, la care se face trimitere, prevede că ”Introducerea sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.”

Pentru că este presantă aplicarea a tot ce presupune simplificarea, simetria juridică și reglementarea unitară a legislației prin folosirea aceluiași criteriu cantitativ pentru calificarea infracțiunilor de contrabandă și a celor la regimul fiscal (așa cum a decis CCR) prin referirea expresă la prevederile art. 452 lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se impune modificarea alin. (2) al art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României. Dar ce prevăd acestea. Alin. (2) al art. 270 din Legea nr. 86/2006 este cât se poate de explicit, în sensul că reprezintă ”infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte potrivit alin. (1): a)  introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri; b) introducerea în țară sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri; c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.” (https://www.customs.ro/assets/pdf/anne%20marie/Legea_86_privind_Codul_vamal_al.pdf).

Totodată, nu putem să nu luăm aminte că, de aproape șapte ani, art. 452, alin. (1), lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (este în vigoare și stipulează) este interzisă ”deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării (…) fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 ţigarete, 400 ţigări de foi de 3 grame, 200 ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 300 litri;” (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A452). O așezare a normelor arătate în matca normalității, din perspectiva simplificării, simetriei juridice și a reglementării unitare a legislației prin folosirea aceluiași criteriu cantitativ pentru calificarea infracțiunilor de contrabandă și a celor la regimul fiscal, date fiind prevederile menționate din Codul fiscal, a fost realizată recent prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 176/2022 (https://www.lege-online.ro/lr-DECIZIE-176%20-2022-(254916)-(1).html). 

Numai că până la instituirea cadrului legal pentru punerea în aplicare a acesteia a apărut temporar un vid legislativ raportat la cauzele penale aflate în lucru, antrenând ”riscul ca raporturile sociale să scape de sub controlul legii, cu consecințe grave și contrare intereselor societății. (…)Suspendarea încriminării contrabandei cu produse accizabile într-un moment în care fenomenul este la minime istorice în România, poate duce în contextul geopolitic actual la exacerbarea acestui fenomen. Totodată, nepromovarea actului normativ în regim de urgență determină blocarea tuturor dosarelor aflate în curs de soluționare la instanțele de judecată motivat de aplicarea principiul legalității și de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative (…)” (Notă de fundamentare la OUG privind modificarea unor acte normative,

https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/OUG-modif-acte-normative.pdf). Ceea ce remarcăm este că tocmai de aici a rezultat necesitatea modificării simultane prin OUG a Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Modificările și completările aduse prin OUG la care ne referim (acum în fază de Proiect), urmărind contracararea contrabandei, în cadrul obiectivelor asumate de Guvernul României prin H.G nr. 930/2021 pentru aprobarea Strategiei naționale împotriva criminalității organizate 2021-2024, presupun instituirea unor soluţii de reglementare în materia infracțiunilor vamale.

Modificarea art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 este de natură să elimine ”interpretările care au format convingerea Curții Constituționale și au condus la emiterea Deciziei prin care s-a pronunțat pentru introducerea unor limite valorice la art. 270 alin. (3). Astfel că, în condițiile în care alin. (2) lit.a) al art. 270 din Legea nr. 86/2006 are stabilit un plafon valoric, este necesară pentru o justă individualizare a pedepsei, reglementarea unei limite valorice similare și pentru alin. (3), care să corespundă pericolului social al faptei.” (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/OUG-modif-acte-normative.pdf). Mai mult, luând în considerare practica, s-a susținut că ”incriminarea infracțiunii doar la limitele valorice presupune că pentru atingerea pragului de 20.000 lei este necesară o cantitate de aproximativ 250.000 bucăți de țigarete. În mod indubitabil se observă o discrepanță care se poate regla doar prin coroborarea dispozițiilor referitoare la valorile cantitative prevăzute la art. 452 lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Prin proiectul de act normativ (OUG- n.ns.) se urmărește eliminarea efectelor negative ale comerțului ilicit cu tutun și implicit creșterea veniturilor la bugetul consolidat.” (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/OUG-modif-acte-normative.pdf).

Modificarea art. 270 alin. (2) literele a) și b) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, din rațiunile susarătate, presupun și luarea în considerare a faptului că ”aceasta (contrabanda – n.ns.) este o infracțiune gravă care presupune o organizare de grup infracțional ce urmărește evitarea plății datoriei vamale. Introducerea valorilor cantitative este necesară tocmai pentru situațiile în care contrabanda se constată pe întreg teritoriul național, atât vamal cât și cel fiscal. Prin această măsură se realizează aplicarea unitară la nivel vamal și fiscal a prevederilor legale. În cazul produselor supuse marcării este mult mai simplu de aplicat criteriul cantitativ (…)“ (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/OUG-modif-acte-normative.pdf). Respectivul criteriu are în vedere niveluri ”peste 10.000 ţigarete, 400 ţigări de foi de 3 grame, 200 ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri.” (Art. 452. lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A452).

Evident, ceea ce se urmărește de legiuitor prin modificarea simultană pe calea OUG a celor două Coduri (Vamal și Fiscal), este ca utilizarea aceluiași criteriu cantitativ pentru calificarea infracțiunilor de contrabandă și a celor la regimul fiscal să determine ”o practică unitară, atât în interiorul țării, cât și la frontieră”.