Conf. univ. dr. Paraschiva Postolache, şefa Secţiei Clinice Recuperare Medicală Respiratorie de la Spitalul Clinic de Recuperare, Iaşi:

”La un pacient cu BPOC sau Astm Bronşic, ambele afecţiuni cronice, în această perioadă cu variaţii de temperatură şi multe viroze respiratorii, pot apare frecvent exacerbări – agravări ale bolii. În funcţie de simptome acestea pot fi uşoare, moderate şi severe. Cele uşoare sunt cele pe care bolnavul le poate trata şi singur acasă dacă a beneficiat de educaţie medicală. De exemplu, în cazul BPOC pacienţii încep să tuşească mai mult decât de obicei şi elimină mai multe secreţii. De asemenea, acestea îşi pot modifica şi culoarea: dacă anterior secreţiile erau albicioase, pot deveni galbene . În plus, respiraţia devine mai grea ca de obicei sau devine şuierătoare. În astfel de situaţii primele măsuri pe care le poate lua pacientul este să-şi administreze medicaţia pentru urgenţe aşa cum i-a fost recomandată. Dacă apare şi strănutul, se pot adăuga şi antihistaminice care reduc secreţiile lacrimale şi nazale. Atunci când vorbim de o exacerbare  medie sau gravă, simptomele enumerate mai sus, devin mult mai intense: respiraţia devine din ce în ce mai dificilă, dificultatea respiratorie se instalează la perioade tot mai scurte, la activităţi ce presupun eforturi mai mici. De asemenea, tusea este din ce în ce mai puternică, cu tot mai multe secreţii care devin  verzui sau cu striuri de sânge. Pacientul se simte tot mai apatic şi obosit, nu mai poate dormi, se trezeşte din somn din cauza sufocării şi simte nevoia să-şi administreze tot mai multe puffuri. Pentru exacerbările de intensitate moderată sau gravă pacientul trebuie să beneficieze de tratament în spital. Aceeaşi indicaţie este valabilă şi pentru exacerbările pacientului cu Astm Bronşic.

Astmul Bronşic

În Astmul Bronşic există o inflamaţie cronică la nivelul bronhiilor, inflamaţie care poate fi agravată de mai mulţi factori. În sezonul rece cel mai frecvent  motiv de agravare a astmului bronşic sunt infecţiile respiratorii: de la banalele răceli de sezon cauzate de multitudinea de virusuri respiratorii,  până la cazuri mai dificile cum ar fi o gripă sau o infecţie bacteriană.  La acestea se adaugă: inspirarea aerului foarte rece mai ales dacă se face brusc trecerea de la o cameră încălzită la temperaturi sub 0 grade înregistrate în zilele geroase, expunerea la ceaţă, efortul fizic în aer rece fără încălzire prealabilă şi fără administrarea de bronhodilatator. Toţi aceştia sunt factori care duc frecvent la exacerbări ale astmului bronşic în sezonul rece. Evaluarea severităţii exacerbării astmatice se face în special prin examen clinic în cabinetul medical şi cu minime măsurători ale funcţiei respiratorii (peakflowmetrie). Dar, la fel ca şi în cazul BPOC, o buna educaţie medicală, ajută astmaticii să poată recunoaşte semnele şi simptomele unei exacerbări  şi pot acţiona singuri pentru a preveni agravarea situaţiei, mai ales când vorbim de exacerbări uşoare.

*Exacerbarea uşoară se caracterizează prin dificultăţi de respiraţie apărute la mers care însă nu împiedică pacientul să se întindă pe pat, îi permite să vorbească normal. Eventual, în exacerbarea uşoară poate apărea un uşor wheezing (nota redacţiei – respiraţie şuierătoare).

*Exacerbarea moderată duce la dificultăţi în respiraţie chiar şi când pacientul stă pe loc, împiedicându-l să vorbească normal (sparge frazele în propoziţii mai simple)  şi să se întindă pe pat (preferă să stea în şezut). Bolnavul are respiraţie şuierătoare puternică, are pulsul crescut şi este agitat.

*Exacerbarea severă, cu potenţial letal este caracterizată prin probleme serioase de respiraţie, cu sete de aer, pacientul având o poziţie aplecată în faţă şi făcând eforturi să respire. Nu poate vorbi (sparge propoziţiile în cuvinte), este fie agitat, fie letargic, respiraţia şuierătoare poate lipsi iar pielea poate căpăta o culoare palid-albăstrie, caracteristică insuficienţei respiratorii acute (cianoză).

Soluţia pentru a avea crize mai rar şi mai puţin grave!

Atât pentru pacienţii cu Astm Bronşic, cât şi pentru cei cu BPOC, exacerbările grave şi moderate presupun internare, evaluare şi tratament în spital. De ce? În primul rând pentru că exacerbările grave pot fi ameninţătoare de viaţă. Apoi, orice exacerbare bolii distruge din nou părţi din structura bronhopulmonară normală. Toată medicaţia pentru aceste boli,  oricât ar fi de bună acţionează pe receptori care se găsesc în structura pulmonară normală. Dacă prin exacerbări repetate şi incorect tratate se tot distruge structura pulmonară normală, se distrug şi aceşti receptori. În consecinţă această medicaţie care este foarte bună, nu mai are pe ce să acţioneze. Şi atunci pacientul se întreabă: de ce medicamente atât  de bune la vecinul de salon au efect şi la mine nu mai au? Pentru a preveni astfel de situaţii există două căi de acţiune: tratamentul corect al fiecărei exacerbări şi reabilitarea pulmonară. Am constatat de-a lungul timpului că pacienţii care urmează corect programele de reabilitare pulmonară, au un număr mult mai redus de exacerbări:  le fac rar şi sunt exacerbări mult mai uşoare. La programele de reabilitare respiratorie atrenăm musculuatura, ajutăm structura pulmonară normală să se menţineă şi să funcţioneze. Astfel se explică faptul că pacientul nu mai face exacerbări  foarte dese şi nici foarte grave. Subliniez că reabilitarea respiratorie trebuie efectuată toată viaţa. Asta nu înseamnă că pacientul va sta toată viaţa în spital. La noi parcurge programul de exerciţii, le învaţă  şi apoi le practică acasă. Revine periodic la control, la 3 luni şi verificăm dacă face corect exerciţiile, îl reînvăţăm ce a uitat. Deci, este indicat ca periodic pacientul să efectueze din nou programul de reabilitare respiratorie sub supravegherea specialiştilor. Astfel, suntem siguri că pacientul face exerciţiile corect. Altfel, nu vom avea efectul dorit.

Astmul bronşic poate fi controlat total!

Reabilitarea pulmonară are foarte multe beneficii. În primul rând, simptomatologia care diminuă la unele cazuri până la dispariţie. Şi, aici, mă refer la astmul bronşic care ajunge să fie controlat total. Pacientul poate ajunge să nu mai aibă nici un fel de acuză. Asta dacă îşi ia medicaţia aşa cum i-a recomandat-o medicul specialist şi îşi face programul de reabilitare zilnic. De asemenea, reabilitarea pulmonară creşte foarte mult capacitatea de efort, creşte încrederea în sine, pacientul nu mai este anxios şi depresiv, nu mai depinde de alte persoane care trebuie să-l ajute, nu mai face exacerbări sau acestea sunt mult mai rare şi de severitate mai mică, nu mai lipseşte de la şcoală sau serviciu. Per total, îi creşte calitatea vieţii. Reabilitarea respiratorie are avantaje foarte mari şi vizibil benefice pentru pacient. De punctat că efectele apar după primele şedinţe de antrenament şi pacientul observă imediat cât de mult scad cele mai neplăcute probleme ale lui: dificultatea în respiraţie, senzaţia de sufocare la efort sau/şi repaus.

Terapie cu aparat de aerosoli sau cu nebulizator?

Terapia cu aparate de aerosoli sau cu nebulizatoare este foarte frecvent uzitată. Dar, am descoperit cu surprindere că unii dintre pacienţi nu fac deosebirea între cele două. Aparatul de nebulizare este cel care are efecte benefice  în crizele de Astm Bronşic sau BPOC. Care e diferenţa dintre cele două tipuri de dispozitive medicale? Aparatul de aerosoli crează particule cu dimensiuni mai mari şi sunt utilizate în afecţiunile căilor aeriene superioare: viroze respiratorii, gripe sau pentru alte afecţiuni din sfera ORL. Medicaţie administrată prin aparate de aerosoli este utilă în aceste situaţii pentru că acţionează local şi efectul  e mai rapid. Însă, pentru afecţiuni ale căilor respiratorii inferioare cum sunt Astmul Bronşic şi BPOC, aparatul de aerosoli nu ere efectele scontate deoarece particulele nu ajung la cele mai mici căi pulmonare. Şi, este recomandat să se utilizeze aparatul de nebulizare. Acesta crează particule de dimensiuni mult mai mici (cu diametrul sub 4 microni), particule care datorită acestor dimensiuni mici ajung  în ramificaţiile pulmonare cele mai mici. De subliniat că în exacerbări sunt incriminate şi ramificaţiile pulmonare foarte mici, iar medicamentele trebuie să ajungă la aceste terminaţii pentru a avea efect. De aceea, în exacerbări moderate şi grave, se recomandă administrarea de medicamente cu ajutorul nebulizatorului. Particulele de medicament nebulizate ajung imediat la cele mai mici ramificaţii ale structurilor pulmonare. Pacientul îşi administrează Salbutamol sau Fluticazona cu ajutorul nebulizatorului şi iese din criză foarte repede: în câteva secunde respiraţia începe să se amelioreze. Atenţie: există în farmacii acelaşi medicament (Salbutamol, Fluticazona) conditionat sub forme diferite: pentru aparatul de nebulizare se utilizeaza formele de conditionare pentru administrare prin nebulizare. De asemenea, atunci când pacientii achiziţionează un astfel de aparat din farmacii sau din magazinele de tehnică medicală trebuie să citească cu atenţie prospectul: nebulizatorul este acel aparat care formează particule de dimensiuni mai mici de 4 microni. Acest lucru trebuie precizat clar în prospectul aparatului, altfel riscăm să achiziţionăm un aparat de aerosoli pe a cărui cutie să scrie aparat pentru nebulizare. În clinică s-a  achiziţionat un aparat profesional de nebulizare cu care scoatem pacientul din criză imediat, în doar câteva secunde. De asemenea, le explicăm pacienţilor care doresc să-şi cumpere un astfel de aparat de  uz personal ce anume trebuie să scrie în prospectul aparatului, cel fel de medicaţie trebuie utilizată, când şi cum. Dar, le repetăm că după orice exacerbare moderata sau gravă, chiar dacă nu sunt trataţi la noi pentru respectiva criză, este bine să ajungă şi la Sectia Clinica Recuperare Medicala Respiratorie de la Spitalul Clinic de Recuperare pentru reevaluare şi reabilitare respiratorie”.