Cronica unei nopţi de groază la două mari spitale. A murit fabrica de oxigen

Avarie gravă la staţia de oxigen care alimentează Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul de Boli Infecţioase Sfânta Parascheva. Unul dintre cele două motoare a cedat. Oxigenul necesar bolnavilor COVID a fost administrat de la butelii folosite suplimentar. Conducerile ambelor spitale au subliniat că nu a fost pusă în pericol viaţa pacienţilor niciun moment, iar că avaria este în curs de rezolvare.

Staţia de oxigen, "dacă acoperă jumătate din necesarul zilnic"

Defecţiunea a apărut în noaptea de luni spre marţi, când unul dintre compresoare nu a mai vrut să funcţioneze. Din cauza consumului foarte mare de oxigen, motorul compresorului s-a defectat.

“Am luat legătura cu organele competente şi cu firmele de specialitate. S-a intervenit rapid şi prompt, fără ca vreun pacient să aibă de suferit. Problemele au apărut datorită numărului mare de pacienţi care necesită administrare de oxigen", a declarat Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase. Staţia de fluide medicale comună celor două spitale a fost proiectată şi montată în 2015, când necesarul de oxigen era incomparabil mai mic faţă de cel de acum. Mai exact, staţia a fost proiectată pentru o capacitate de aproximativ 30 de metri cubi pe oră de oxigen, mult faţă de necesarul de atunci. La vremea respectivă, Spitalul de Boli Infecţioase avea un consum 7 metri cubi pe oră de oxigen, iar Spitalul de Pneumoftiziologie de maxim 9 metri cubi pe oră. “Dacă în 2015 staţia avea capacitatea de a furniza dublu faţă de necesar, acum dacă acoperă jumătate din ce trebuie, fapt pentru care suplimentăm din surse secundare şi terţiare, care înseamnă încă un modul închiriat de Spitalul de Boli Infecţioase şi rampa de butelii", a precizat Radu Crişan Dabija, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie.

Mentenanţa la staţie, a mai spus acesta, este făcută lunar de o companie care verifică întreaga aparatură. Staţia are capacitatea de a anunţa, de a arăta pe un display când a fost făcută ultima mentenanţă şi când trebuie făcută următoarea. “Dacă ar fi să asemănăm cu un motor de maşină, ideea este că aceste compresoare nu au fost proiectate să funcţioneze în regimul de sarcină care este acum. Practic, ele aduc o presiune, după care se opresc, alternativ, dacă scade presiunea, iar pornesc şi aşa mai departe. Problema este că de opt luni ele merg în continuu pentru că şi necesarul de oxigen a crescut o dată cu numărul de cazuri grave", a mai spus Radu Crişan.

Reparaţiile la staţie, "ca şi cum ai face revizia la maşină mergând cu 100 km/h"

Managerul de la Pneumoftiziologie a subliniat că, reparaţiile care au fost iniţiate cu sprijinul Consiliului Judeţean vor demara în perioada imediat următoare, producătorul staţiei, dar şi firma care asigură mentenanţa urmând să achiziţioneze anumite piese necesare pentru remediere. “Aceste reparaţii vor fi realizate ca şi cum ai vrea să faci revizia la maşină, dar tu mergi cu peste 100 de km/h şi tu o faci din mers", a mai spus Radu Crişan.

Spitalul de Pneumoftiziologie are 60 de paturi cu administrare de oxigen, fără cele de la Terapie Intensivă. Spitalul de Boli Infecţioase are 100 de paturi cu administrare de oxigen. Toate, la ambele spitale, sunt în acest moment ocupate de pacienţi COVID. “Vreau să subliniez faptul că nimeni din cei internaţi nu au avut de suferit şi asta pentru că eu şi oamenii de la tehnic au făcut de gardă la staţia de oxigen. În acest moment este în vigoare şi un plan de avarie. În cazul în care se întâmplă cel mai rău scenariu, iar staţia se opreşte, DSP va redirecţiona pacienţi care necesită suport de oxigen la alte unităţi medicale. Sigur, controlăm situaţia, mai aducem concentratoare, butelii de oxigen deci, din acest punct de vedere, nu văd să fie o problemă, dar rămâne această sabie a lui Damocles deasupra noastră", a mai adăugat Radu Crişan.

Ambii manageri au afirmat că este necesară mărirea capacităţii staţiei de fluide medicale, dar acest lucru însă pare să mai dureze. "Acest lucru se va întâmpla probabil la anul din cauza birocraţiei. Sunt echipamente foarte scumpe care trebuie să treacă prin tot procesul legislativ şi birocratic", a mai spus Radu Crişan.

Stocatorul de la Leţcani, abia peste două zile va fi pus în funcţie

La Spitalul Modular Leţcani, proprietarul, Agenţia Euronest, a procedat cu stocatorul la fel cum a procedat cu achiziţia spitalului. Amânări după amânări, iar medicii nu pot răsufla încă uşuraţi cum că problema oxigenului s-a rezolvat. “La Leţcani a venit stocatorul care are o capacitate de 10.000 de metri cubi de oxigen. Lucările vor începe mâine (astăzi) şi se vor termina poimâine după amiază. Deci la Leţcani vor fi trei surse de oxigen: patru staţii, o staţie pe bază de butelii şi acest stocator. Precizez că niciodată nu a existat vreo oprire a fluxului de pacienţi din cauză că nu ar fi existat capacitatea de a asigura oxigenul necesar şi de asemenea, subliniez că în ultima perioadă nu a existat niciun moment în care să existe vreun pat liber la Terapie Intensivă atât la Spitalul de Boli Infecţioase cât şi la Leţcani", a spus Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase. Ieri, la Iaşi, au fost raportate alte 353 de noi cazuri de infecţie cu noul coronavirus, dar şi cinci decese. La nivelul întregii reţele COVID mai era un singur pat de Terapie Intensivă liber, şi anume la Spitalul Municipal Paşcani.