Caută 
4 MIN
Vor răspunde (penal sau civil) Fenechiu că s-a jucat cu studiile şi pe vremea lui Tăriceanu şi pe vremea lui Ponta, Şova pentru revizuire, Grindeanu că a întrerupt un studiu de fezabilitate început, Dăncilă că a vrut PPP când toată Moldova (mai puţin băcăuanul Benea – PSD) urla că nu se poate PPP sau Boloş dacă nu-i iese iepuraşul cu „compania de proiect”?
În ultima săptămână, două epitete au însoţit proiectul autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş: „durere” şi „tristeţe”. Europarlamentarul Cristian Ghinea a explicat, cu „ mare durere”, de ce A8 nu mai poate fi finanţată din fonduri europene în exerciţiul bugetar 2021-2027. Potrivit fostului ministru, filosofia Bruxelles-ului s-a schimbat, în sensul finanţării generoase a proiectelor de inovaţie şi energie verde. Cu alte cuvinte, banii alocaţi României pentru infrastructura mare de transport se vor reduce simţitor. Din estimarea lui Ghinea, cele 2 – 2,5 miliarde de euro rămase vor putea fi alocate pentru Sibiu – Piteşti, un proiect cu documentaţia ajunsă la maturitate. „Deocamdată, autostrada Moldova, pe care eu o susţin şi de care Moldova are nevoie, este o linie pe o hartă. Nu există proiect. Am lansat noi contractul pentru studiul de fezabilitate în 2016. L-au oprit. Dacă nu îl oprea guvernul Grindeanu în 2017 acum aveam studiul de fezabilitate gata şi puteam lansa licitaţia pentru construcţie. O spun cu mare durere”, a declarat fostul ministru al Fondurilor Europene într-un interviu la RFI. Atenţie, Ghinea vorbeşte despre exerciţiul bugetar următor, acolo unde, teroretic şi optimist, putea prinde o „felie din tort” şi autostrada Moldovei. Experienţa de până acum ne arată că toate guvernele au depus spre finanţare europeană proiectele mari undeva spre finalul exerciţiului bugetar, aşadar, dacă se insistă cu finanţarea europeană la A8, cum 2021-2027 iese din calcul, probabil proiectul va ajunge pe masa Bruxelles-ului undeva la începutul anilor 2030. Asta înseamnă că undeva prin 2035 s-ar putea da drumul la lucrări…
Mai puţin emotiv, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a vorbit doar cu „tristeţe” despre autostrăzile (sic) din estul ţării. Liberalul a precizat că în Moldova sunt trei proiecte de drumuri rapide, dar s-a referit, „în primul rând” la A7 (Ploieşti – Suceava), unde proiectul pentru studiul de fezabilitate ar fi bugetat. Dacă procedurile decurg bine, undeva prin 2021 „acest proiect vital pentru Moldova”(?) ar putea fi scos la licitaţie. Despre A8, Bode a precizat că Guvernul a pregătit finanţarea pentru studiul de fezabiliate la sectorul Târgu Neamţ-Târgu Mureş şi a renunţat la ideea parteneriatului public-privat (PPP) pentru tronsonul Iaşi-Târgu Neamţ. Despre finanţarea propriu-zisă a autostrăzii – dincolo de studii de fezabilitate şi proiecte tehnice – Bode a evocat posibile împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale (BEI, BERD). Termene concrete pentru începerea lucrărilor? Nimic. Probabil un deceniu – două după „joi la vară”.
Deunăzi, ministrul Fondurilor Europene a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro că soluţia pentru realizarea A8 este crearea unei noi companii, cu sediul la Iaşi, în care acţionari să fie, pe lângă autorităţile centrale, şi autorităţile locale din judeţele traversate de autostradă. În ceea ce priveşte finanţarea autostrăzii Unirii, Marcel Boloş a afirmat că aceasta poate fi mixtă: tronsonul Tg Mureş – Tg Neamţ pe fonduri europene (ceea ce, dacă îi dăm crezare lui Ghinea, înseamnă după 2030), iar tronsonul Târgu Neamţ – Iaşi printr-un împrumut cu instituţiile financiare internaţionale. Altfel spus, dacă moldovenii vor autostradă spre vest, statul se împrumută, dar moldovenii plătesc măcar dobânda la credit.
De vreo 10 ani, la fiecare schimbare de culoare politică a guvernului sau de garnitură guvernamentală, începutul de mandat coincide cu promisiuni măreţe despre autostrada Iaşi – Târgu Mureş, recte A8, recte Autostrada Unirii (a se observa că şi numele se schimbă, funcţie de guvern). Soluţiile propuse ca finanţare sunt mereu diferite, niciun guvern nu a păstrat nimic din propunerile predecesorilor (e ca reforma în educaţie). Cert e că sute de funcţionari au muncit la aceste promisiuni, s-au cheltuit milioane de lei pe documentaţii transformate în „hârtie igienică”, rezultatul a fost zero şi nimeni nu a răspuns pentru eşec.
Liviu Dragnea stă la puşcărie (şi e bine că stă) după ce a angajat fictiv două doamne la Protecţia Copilului Teleorman, care în realitate lucrau pentru partid. Sute de funcţionari ai statului lucrează la proiecte fictive despre A8 pentru ca subiectul să fie exploatat politic în interesul partidului, fără ca vreun decident să fie tras la răspundere. Numai hârţogăraia trasă la xerox de pomană la A8 pe studii de prefezabilitate, de fezabilitate, de revizuire a studiului de fezabilitate, proiecte tehnice, avize de mediu, PPP-uri, legi trecute prin Parlament, corespondenţe, protocoale etc., depăşeşte, aproape sigur, prejudiciul de 108 mii lei din dosarul lui Dragnea. Fără să includem dosarele cu şină. Nu mai amintim de munca sutelor de funcţionari, plus studiile începute pe teren şi retrase. Vor răspunde (penal sau civil) Fenechiu că s-a jucat cu studiile şi pe vremea lui Tăriceanu şi pe vremea lui Ponta, Şova pentru revizuire, Grindeanu că a întrerupt un studiu de fezabilitate început, Dăncilă că a vrut PPP când toată Moldova (mai puţin băcăuanul Benea – PSD) urla că nu se poate PPP sau Boloş dacă nu-i iese iepuraşul cu „compania de proiect”? Şi vinovaţi sunt mai mulţi, enumerarea e la prima strigare. Vinovaţi fără vină, se înţelege.
