Revenirea pe anul în curs ar urma să fie la limită pentru o regiune şi un judeţ, în timp ce trei regiuni de dezvoltare din cele opt ale României şi 20 de judeţe nu vor reuşi să revină la valoarea în termeni reali a PIB/locuitor din urmă cu doi ani. Mai mult, în trei cazuri, Satu-Mare, Bistriţa-Năsăud şi Brăila, revenirea se va produce nici măcar în 2022, ci în 2023, ceea ce va accentua decalajele de dezvoltare.

Astfel, vă prezentăm situaţia evoluţiei în pandemie în profil territorial, aşa cum rezultă ea în baza calculelor CNSP, unde criteriul de departajare este rezultatul care urmează a fi obţinut în 2021 faţă de referinţa constituită de anul dinaintea pandemiei, 2019. În paranteze la fiecare regiune apare numărul de judeţe, din cel total, care vor reuşi să refacă declinul economic.

Doar două judeţe din regiunea de nord-est a ţării (Bacău şi Iaşi) vor reuşi revenirea economică în acest an. Totuşi, prin dimensiunea economiei lor, vor trage în domeniul pozitiv întreaga diviziune administrativ-teritorială constituită pe tipar european.

Ceea ce nu se va repeta în partea de sud-est a ţării, unde cel mai important centru de afaceri, Constanţa, va rămâne destul de clar pe minus (-2,3% în 2021 faţă de 2019).

Deşi a doua regiune cel mai puternic lovită de recesiune anul trecut la nivel naţional (-5,7%), regiunea Sud Muntenia va reface în acest an terenul pierdut, urmând să înregistreze cel mai ridicat ritm de creştere (+6,4% per total), deşi numai 4 din cele 7 judeţe componente vor bifa revenirea în V. De remarcat faptul că judeţul Argeş, care a avut cea mai mare scădere economică anul trecut dintre toate judeţele ţării, nu va reuşi să revină şi va deţine lanterna roşie la nivel regional.

Cititi materialul integral pe cursdeguvernare.ro