Cum se folosesc corect măştile pentru a ne proteja? Dialog cu medicul Doina Azoicăi

În contextul invaziei de informații din surse îndoielnice sau care pot fi cu greu verificate fără acces la surse de specialitate, „Ziarul de Iași” lansează o campanie de informare cu privire la cele mai dezbătute subiecte privind noul coronavirus – COVID-19. O dată la două zile, „Ziarul de Iași” va publica un material care să răspundă la cele mai frecvente întrebări și prin care să aducem ultimele noutăți de la nivel internațional cu privire la lupta împotriva virusului. „Ziarul de Iași” va colabora în acest proiect cu prof. univ. dr. Doina Azoicăi, cadru didactic al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, președinte al Societății Române de Epidemiologie și președinte al Comisiei de Epidemiologie din cadrul Ministerului Sănătății. Prof. univ. dr. Doina Azoicăi, unul dintre cei mai buni epidemiologi români, a fost de acord să discute în această campanie inițiată de „Ziarul de Iași” despre toate subiectele cu privire la coronavirus, despre măsuri de protecție, bune practici și ultimele noutăți de la nivel internațional. În textul de astăzi, încercăm să înțelegem și să explicăm toate chestiunile legate de măștile de protecție.

Folosită corect, masca acoperă nasul și gura

Prof. univ. dr. Doina Azoicăi explică faptul că în lupta cu noul coronavirus sunt foarte importante măsurile de prevenție fiindcă nu există încă posibilitatea de prevenire prin administrarea unui vaccin, iar cele mai importante măsuri sunt cele care țin de igienă: spălarea pe mâini cu apă și săpun timp de măcar 20 de secunde, apoi ștergerea mâinilor cu prosoape de hârtie de unică utilizare, ce sunt apoi aruncate, iar acolo unde nu este posibil, trebuie decontaminate mâinile cu o soluție hidroalcoolică. În ceea ce privește purtarea măștilor, acesta este un factor foarte important, explică epidemiologul, fiindcă virusul se transmite prin picăturile septice, nazofaringiene și respiratorii, dar avertizează asupra faptului că masca trebuie purtată conform indicațiilor medicilor pentru a preveni transmiterea virusului. „Se recomandă purtarea măștii de către persoanele care au fost identificate ca purtătoare de COVID și fără simptomatologie sau la persoanele care prezintă simptomatologia infecției acute respiratorii. Simptomele care ne fac să considerăm că persoana este probabil purtătoare de coronavirus și este în perioada acută a bolii sunt tusea, mai ales cea seacă, dificultățile în respirație, strănutul. Aceste simptome care favorizează răspândirea picăturilor septice sunt asociate cu cele generale – febra, factor citat în peste 80% din cazurile de boală, starea de oboseală, durerile musculare respectiv durerea de cap”, a precizat prof. univ. dr. Doina Azoicăi.

Prin urmare, este foarte util și recomandat ca persoanele care au simptomele menționate să poarte măști chirurgicale, de protecție, dar există și șansa ca persoane care nu au simptome să fie purtătoare de coronavirus, fiindcă au intrat în contact cu unele persoane diagnosticate sau au venit din zone sau țări cu risc crescut, dar fără să prezinte semne clinice de boală. Și aceste persoane, care ar trebui să se și izoleze la domiciliu, ar trebui să poarte masca de protecție și epidemiologul explică faptul că este suficient pentru acestea masca chirurgicală, cea simplă, cu pliuri, care funcționează ca o barieră, dar numai cu condiția ca aceasta să fie corect poziționată, purtată și manevrată.

Masca nu se poartă sub bărbie, există riscul contaminării

„Masca trebuie să acopere obligatoriu nasul și gura, ea trebuie să fie bine fixată la nivelul feței, ca să nu există riscul contaminării altora, în lipsa acestei etanșeități. Înaintea fixării măștii persoana respectivă trebuie să se spele foarte bine cu apă și săpun, pentru 20 de secunde cel puțin, iar în lipsa acestei metode de contaminare se va folosi o soluție hidroalcoolică. Chiar dacă se poartă această mască, distanța între persoana care o poartă și altele trebuie să fie de minimum 1,5 – 2 metri. În momentul în care masca se umezește, ea trebuie schimbată fiindcă nu mai este eficientă”, a punctat prof. univ. dr. Doina Azoicăi.

Și procesul schimbării măștii este unul foarte important, explică epidemiologul: înaintea înlăturării ei trebuie spălate mâinile iarăși foarte bine cu apă și săpun sau să fie dezinfectate cu o substanță hidroalcoolică. Ulterior, masca se va scoate cu mare atenție din spate în față, fără să atingă hainele, mâinile sau alte suprafețe, trebuie pusă într-un săculeț sau o pungă de plastic bine închisă care se va arunca la pubela de gunoi. Mâinile se spală apoi din nou cu apă și săpun sau se dezinfectează, iar apoi se pune o mască nouă, dacă este cazul. Există mai multe tipuri de măști, explică prof. univ. dr. Doina Azoicăi, cele profesionale – denumite FFP 2 sau FFP 3, care sunt mult mai scumpe și greu de găsit decât cele chirurgicale, dar care rezistă mai mult, sunt recomandate pentru personalul medico-sanitar sau pentru persoanele care au o simptomatologie zgomotoasă – tuse frecventă în salve care irită gâtul sau strănut frecvent. Dacă pentru pacienții cu astfel de simptome sunt doar recomandate măștile profesionale, pentru personalul medical prof. univ. dr. Doina Azoicăi spune că sunt obligatorii. Din păcate există multe abateri de la aceste reguli pe care le considerăm simple sau de bun simț – abateri care constau în faptul că unele persoane le poartă neglijent sau incorect, având tendința să țină masca sub bărbie. Lucrul acesta nu este corect și nici recomandat fiindcă masca se poate contamina, fie de la persoana respectivă, fie din alți factori, își pierde eficiența și există riscul să contamineze și îmbrăcămintea. Nu are niciun sens să fie purtată așa”, a completat prof. univ. dr. Doina Azoicăi.

Măștile textile, soluții tot de unică folosință

Aceasta a punctat faptul că măștile textile, cele din bumbac, dacă sunt dintr-o țesătură deasă și groasă pot fi eficiente în împiedicarea transmiterii, fiindcă virusul de principiu are dimensiuni destul de mari încât să nu treacă prin țesăturile dese. Însă epidemiologul nu recomandă refolosirea lor, fiindcă dacă nu sunt atent manevrate pot fi contaminate ulterior inclusiv obiectele pe care este amplasată. „Virusul poate să reziste și 24 de ore pe diverse suprafețe, în special pe cele de carton sau de hârtie, dar durata de supraviețuire poate să fie și de 2-3 zile pe suporturi de metal”, a declarat medicul. Prof. univ. dr. Doina Azoicăi face însă un apel la populație: dacă nu este imperios necesară purtarea măștilor, dacă circumstanțele nu se justifică, ele ar trebui să nu fie folosite pentru că sunt greu de achiziționat și este mare nevoie de ele în spitale, fie la bolnavi, fie la personalul medical, indiferent de funcția din spital. „Utilizarea nerațională sau crearea de stocuri nejustificate nu sunt măsuri care să ajute la depășirea momentului pentru că este posibil să fie afectați chiar cei care au nevoie”.

În textul următor care va apărea în ediția de luni a „Ziarului de Iași”, vom discuta despre care este protecția necesară pentru medicii care tratează pacienți infectați cu noul coronavirus.