Cei care evită interacţiunea cu medicul se tem de rezultatul obţinut sau nu sunt interesaţi. Mai jos redăm integral rezultatele studiului efectuat de către COPAC.

„91% dintre pacienţi ar merge la un consult şi un test pentru depistarea cancerului colorectal. Ceilalţi 9% spun că le este teamă de rezultat (35%), nu sunt interesaţi (35%) sau le este teamă că nu ar putea continua tratamentul dacă ar primi un diagnostic nefericit (17%). Rezultatul a fost obţinut prin aplicarea unui chestionar online privind “Adresabilitatea către medic pentru verificarea existenţei cancerului colorectal”, desfăşurat în aprilie 2021 şi realizat de echipa de implementare a proiectului ROCCAS II.

Chestionarul a urmărit teme precum stilul de viaţă al respondenţilor, gradul de informare privind cancerul colorectal, istoricul familial legat de această afecţiune sau aşteptările faţă de interacţiunea cu medicul. Chestionarul a fost completat de 160 de persoane şi a indicat un grad de informare limitat al respondenţilor, 49% dintre aceştia susţinând că nu au cunoştinţe despre cancerul colorectal. Rezultatul arată astfel o constantă nevoie de informare privind această afecţiune.

Sondajul a urmărit să capteze opiniile respondenţilor şi în ceea ce priveşte aşteptările privind interacţiunea cu medicul. Conform răspunsurilor din chestionar, putem să deducem că aşteptările pacienţilor vis-a-vis de interacţiunea cu medicul sunt mari. Majoritatea se aşteaptă ca medicii să manifeste interes şi implicare în rezolvarea problemei (72%), să dea dovadă de empatie şi respect (56%), să răspundă clar la întrebări (55%) şi să explice care sunt riscurile şi beneficiile unui posibil tratament sau refuz (47%).

În ceea ce priveşte existenţa unei patologii precanceroase sau a unui diagnostic de cancer în rândul respondenţilor, majoritatea (92,5%) au răspuns că nu au fost diagnosticaţi niciodată. Restul au afirmat însă că au avut polipi rectali (5%), boli inflamatorii intestinale (1,9%), chiar şi cancer (0,6%). De asemenea, mai mult de jumătate (53%) dintre persoanele participante la chestionar au răspuns că n-au prezentat niciun semn/simptom, pe când 29% au menţionat fatigabilitate, 22% dereglări de tranzit, 14% dureri în abdomen şi 5% sânge în scaun.

Stilul de viaţă, obiceiurile alimentare şi de consum ale unei persoane pot influenţa apariţia cancerului colorectal prin existenţa anumitor factori de risc precum fumatul, consumul de alcool, sedentarismul etc. Chestionarul a urmărit astfel identificarea acestora în rândul respondenţilor.

Aproximativ jumătate din persoanele care au participat la sondaj au afirmat că alimentaţia lor nu are restricţii (49%), în timp ce restul s-au pliat unei alimentaţii echilibrate (43%). Mai puţin de un sfert dintre respondenţi nu consumă deloc alcool, în timp ce restul consumă în proporţii diferite: 43% din totalul persoanelor care au completat chestionarul consumă alcool doar la ocazii speciale, 21% consumă de 1-2 ori pe săptămână, iar 12% doar lunar. Aproape 40% dintre respondenţi sunt nefumători, pe când 60% fumează zilnic, ocazional sau s-au lăsat de fumat.

Din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice, 85% dintre respondenţi (136 de persoane) au vârsta până la 50 ani şi doar 15 % au trecut acest prag. De asemenea, 80% sunt persoane de gen feminin, 20% – de gen masculin şi 1% s-au identificat în categoria altele. Majoritatea sunt din mediul urban (86%).

Chestionarul a cuprins 14 întrebări, a fost redactat în Google Forms şi distribuit pe reţelele de socializare (Facebook). Întrebările folosite au fost de tip închis, cu următoarele tipuri de răspunsuri: dihotomice, răspunsuri la alegere, cât şi semantice în scară. Mai multe detalii despre rezultatele chestionarului pot fi consultate aici.

Proiectul „Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale – ROCCAS II Bucureşti-Ilfov” este derulat de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila” în calitate de Lider, în parteneriat cu Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România -COPAC. Proiectul se derulează pe o perioadă de aproximativ 4 ani (iulie 2020 – decembrie 2023) şi are ca obiectiv general promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare, prin creşterea accesului la servicii accesibile, durabile şi de înaltă calitate, inclusiv asistenţă medicală şi servicii sociale de interes general, prin organizarea de programe de sănătate şi servicii orientate către prevenţie, depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al cancerului colorectal pentru 50.001 de persoane din regiunea Bucureşti-Ilfov, dintre care minim 53% aparţin grupurilor vulnerabile.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014- 2020, Axa prioritară 4: Incluziunea socială şi combaterea sărăciei, Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare.

Detalii suplimentare se pot obţine de la: Carmen Voinea, Expert Comunicare COPAC -Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România Tel: 0723180195 E-mail: carmen.giorgiana.voinea@gmail.com”, se arată într-un comunicat de presă.