Declinul experienţei?

marți, 16 aprilie 2019, 01:51
1 MIN
 Declinul experienţei?

Expertiză este încă unul din termenii ce tinde să cucerească discursul public "elevat" contemporan; o mostră pentru contexte în care l-a înlocuit, virtual, pe nu prea vechiul său rival: "Volkswagen, cel mai mare producător mondial de autovehicule şi Microsoft, cu expertiza sa tehnologică unică, fac o pereche foarte bună" (/volkswagen.ro/). Nu mai târziu de august 2016, se putea vorbi însă şi de "workshop-uri şi studii de caz ale liderilor internaţionali cu experienţă în lucrul cu branduri precum Aston Martin, John Lewis, Harley Davidson, Burberry, Ferrari, Adidas…" (/imworld.ro/).

► Aşadar, până recent, expertiza Microsoft a… coabitat cu experienţa unor lideri, aceasta din urmă însemnând şi "ansamblul cunoştinţelor şi deprinderilor dintr-un anumit domeniu, dobândite prin observaţii şi practică îndelungată" (de care puteai beneficia şi prin "schimbul de experienţă"). Paralelism ce nu suferea nici de pe urma folosirii celui de al doilea termen cu sensul (aproape şcolar!) de "probă care se face cu scopul de a verifica o teorie, o idee, un fapt etc., verificare practică a unor fenomene, situaţii, cunoştinţe". Cât priveşte originea împrumutului, această veche experienţă are sursă multiplă (lat. experientia, fr. expérience, it. esperienza), obişnuită pentru astfel de biografii; prima atestare, după Dicţionarul Academiei, la Cantemir, în "Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor" (1717-1722).

► Aceeaşi sursă înregistrează, de la Kogălniceanu citire, termenul expertiză (de obicei având determinări ce arată felul, natura), cu sensul "cercetare de specialitate", ca şi fr. expertise, engl. expertise, germ. Expertise. Abia strecurat în text, ca al doilea sens, "Dicţionarul" invocat (litera E, 2010) nota şi un sens "aptitudine, pricepere, competenţă, experienţă a cuiva într-un anumit domeniu de activitate", ilustrat doar printr-un citat… de redactor! ("Tânărul a dovedit multă expertiză în cercetare").

► Inovaţia în discuţie (din vina englezei), pare să se datoreze jurisdicţiei şi justiţiei; înregistrările obişnuite din dicţionare mai noi româneşti conduc spre ideile de "cercetare", "raport" (ambele având caracter tehnic, operă a unui expert), la cererea unui organ de jurisdicţie sau de urmărire penală, asupra unei situaţii a cărei lămurire interesează soluţionarea cauzei. În mod concret, astfel se numeşte raportul întocmit de un specialist privind cercetările făcute. În "dosarul XY, firma a contestat expertiza financiar-contabilă şi a recuzat expertul" (/ziare.com/).

► Situaţii speciale există în domeniul medicinii, unde sintagma expertiză medicală înseamnă stabilirea, în urma unui examen medical, a capacităţii de muncă, în condiţiile solicitărilor fizice şi psihice din diferite profesii, dar şi consultaţia ori autopsia efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc. Deci, ne întoarcem iarăşi la justiţie! De aceea uzul este foarte potrivit peste tot acolo unde este nevoie de acte doveditoare; ca în construcţii, unde se alcătuieşte, de exemplu, un "Raport de expertiză tehnică". De unde, apoi, verbul (a) expertiza, prezent, de exemplu, în Dicţionarul de cuvinte recente (1997), cu o primă atestare chiar din anul apariţiei acestuia: "În ceea ce priveşte construcţiile cu o înălţime sub 4 nivele, din această categorie au fost expertizate 35000 imobile, constatându-se că 6700 au nevoie de consolidări".

► Experienţele s-au restrâns la jargonul laboratoarelor: "Secretul lui peşte prăjit: nu mai există nici truse minimale pentru experienţe, nici substanţe, nici măcar turnesol la chimie…" (/edupedu.ro/). Zonă în care s-au confruntat cu un membru al familiei având alte aspiraţii: "Nu se pot face experimente banale de fizică, chimie sau bio" (id.). Pentru că experiment mai numeşte, în special, "setul de observaţii sistematice desfăşurate în contextul rezolvării unei anumite probleme pentru a sprijini sau dezminţi o ipoteză privitoare la anumite fenomene". Sferă datorită căreia sinonimia experienţă -experiment s-a cam perimat, cel de al doilea termen tinzând spre alt nivel, cel social, psihologic; de tragică amintire "Experimentul Piteşti (1949-1951)", supranumit "Genocidul sufletelor".

► Există şi o revanşă: primul termen rămâne cel mult la atentatul asupra trăirilor personale: chiar pe internet, pornind de la experienţă, nu găsim decât sintagme aparent sentimentale: "experienţă personală", "~ de viaţă", "~ emoţională", "~ de neuitat", "~ dramatică" etc.

PARDON! Gospodăreşte: "Sfântul Părinte se ocupă cu sanctificările; cu beatificările se ocupă cardinalul NN" – am aflat de la A 3, în dimineaţa zilei de 13 aprilie, pe fondul precizărilor despre biletele distribuite gratuit în parohii pentru accesul pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. De îţi aminteşte o replică a lui Ilie Moromete, dintr-o discuţie cu interlocutorul său preferat: "adică ocupaţiunea ta mintală, Cocoşilă, e la alte poveşti!". ► Grabă mare: acelaşi canal, mai spre seară (pe burtieră): "Oameni în uniformă, în pat cu prostituate".

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Comentarii