Caută 
1 MIN
Dinamica urbană a Iaşului trebuie căutată în altă parte decât în zona sectoarelor industriale. Serviciile, sectoarele economice creative şi (mai ales!) IT-ul şi domeniile outsourcing au devenit motoarele principale ale creşterii economice şi demografice ale oraşului nostru.
Baza de date TEMPO a INSSE ne arată că judeţul Iaşi avea în 1992 un număr de 102 835 de salariaţi ce activau în industria de transformare (3,6% un numărul de salariaţi industriali la nivelul României), ce poziţionau judeţul nostru pe locul al VII-lea în ierarhia naţională – după Bucureşti (inclusiv Sectorul Agricol Ilfov – pe atunci), Braşov, Prahova, Cluj, Argeş şi Timiş. Trei decenii mai târziu, judeţul nostru, cu 24 897 salariaţi în industria de transformare (în 2021 – 2,2% din totalul naţional) se situa de abia pe locul al XVI-lea. În aceste condiţii, nu mai are sens să înşirui toate judeţele de pe locurile anterioare, dar ca să ne facem o idee despre cât de puternică a fost replierea sectorului industrial, voi preciza că judeţe de peste două ori mai mici din punctul de vedere al populaţiei, precum Alba sau Satu Mare se află mai sus în ierarhia industrială actuală. Judeţul Iaşi nu mai e nici măcar primul din Moldova, fiind depăşit din 2020 de judeţul Bacău, unde s-au activat câteva situri industriale pe vechea plaformă de la Borzeşti (Oneşti) sau în parcurile industriale din reşedinţă, având acum cu aproape 1000 de salariaţi industriali mai mult. Mai fac o precizare: între 1995 şi 2009, judeţul nostru şi-a împărţit poziţia întâi în ierarhia judeţelor Moldovei cu Galaţiul.
Această diminuare e strâns legată de insuficienţa infrastructurii terestre de transport şi de slaba accesibilitate la nucleul economic european, de unde ne vin majoritatea investiţiilor.
Nu dispunem de o bază de date la nivelul UAT-urilor locale (comune, oraşe şi muncipii), dar o estimare grosso modo ar arătă o cifră de peste 80 000 de salariaţi în industria de transformare a municipiului Iaşi şi a celor 9 comune ale aglomeraţiei sale urbane (Miroslava, Valea Lupului, Rediu, Holboca, Tomeşti, Bârnova, Ciurea, Aroneanu şi Leţcani) în 1991, iar în prezent, cel mai probabil, sub 20 000 de salariaţi. Renta funciară redusă a activităţilor industriale a impus şi o metamorfoză a repartiţiei industriei în teritoriul aglomeraţiei urbane, Miroslava şi Leţcani devenind de mai bine de un deceniu punctele fierbinţi ale localizărilor industriale recente sau ale delocalizărilor activităţilor din oraşul central al aglomeraţiei. Aşa că, dacă la începutul ultimului deceniu al secolului trecut zona periferică a aglomeraţiei avea o contribuţie modestă în structura industrială locală, în prezent, cel mai probabil, peste 1/3 dintre salariaţii industriali lucreză în situri ce sunt localizate în comunele periferice ale aglomeraţiei.
Cel mai probabil aglomeraţia ieşeană are o creştere demografică, cel puţin în raport cu recensământul din 2011. Chiar dacă RPL 2021 s-ar putea să înregistreze o valoare mai mică a numărului de locuitori în dreptul Iaşului, creşterea substanţială din comunele proxime, va contracara replierea zonei centrale. Astfel, dinamica urbană a Iaşului trebuie căutată în altă parte decât în zona sectoarelor industriale. Serviciile, sectoarele economice creative şi (mai ales!) IT-ul şi domeniile outsourcing au devenit motoarele principale ale creşterii economice şi demografice ale oraşului nostru.
Dinamica la Iaşi a domeniilor IT&Outsoucing, inclusiv situaţia din punctele de lucru, reflectă o creştere susţinută, de la mai puţin de 4 mii salariaţi în 2008 (anul din care funcţionează clasificarea CAEN Rev.2), la 8 mii – în 2014, 13,5 mii – în 2016 şi 18,5 mii – în 2018. În anul 2019 Iaşul a trecut pragul de 20 de mii de salariaţi în IT&Outsoucing (conform bazei de date IT&Outsoucing PIN Maps-Extind), iar în 2021 avea aproximativ 23 de mii de salariaţi (estimare proprie). Deşi ritmul de creştere a încetinit în ultimii ani, structura salariaţilor a evoluat către domeniile CAEN specifice IT-ului propriu-zis (activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, activităţi de servicii informatice şi activităţi de editare a softurilor şi jocurilor pe calculator). Conform bazelor de date TEMPO, listefirme.ro şi topfirme.com, în 2008, IT-iştii reprezentau mai puţin de 25% din structura domeniilor IT&Outsoucing, iar în 2016 erau mai puţin de 30%; începând cu anul 2018, IT-iştii depăşesc pragul de 50%, pentru ca în 2021 să ajungă la peste 64% din totalul valorii mai sus menţionate. Fără doar şi poate, această evoluţie reflectă şi o încetinire sau chiar un recul al unor domenii Outsourcing non-IT (activităţile de call center, de exemplu).
Oricum ar fi, acestor domenii li se datorează relativa prosperitate a Iaşului din ultimul deceniu. Fiind dependente de localizările office, dinamica stocului de birouri devine pentru Iaşi o măsură a dinamicii urbane viitoare. (Pe data viitoare)
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
