Dosarul Flux se intoarce la Parchet. Judecătorii n-au înțeles când au avut loc faptele

Magistrații Curții de Apel au admis una dintre contestațiile depuse de avocatul acestuia împotriva rechizitoriului în baza căruia primarul a fost trimis în judecată. Magistrații au considerat că acuzațiile aduse primarului nu sunt clare, anchetatorii neprecizând cu exactitate în ce ar consta complicitatea la fals intelectual și cea la abuz în serviciu, nefiind clar nici când ar fi fost comise aceste infracțiuni de către edil. Procurorii au la dispoziție cinci zile pentru a comunica dacă își mențin dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei pentru completarea rechizitoriului.

CITEȘTE ȘI: Dosarul Flux-Chirica: declaraţiile „bombă” ale martorului cheie ar putea ajunge zilele aceste direct la coş. Cine e de vină?

UPDATE: Reprezentantul legal al primarului, avocatul Daniel Atasiei, a precizat că se așteaptă ca procurorii să-și mențină propunerea de trimitere în judecată. Aceasta urmează să fie reanalizată de judecători pe 11 ianuarie, când se va decide dacă procesul propriu-zis va începe sau rechizitoriul va fi întors la DNA, pentru refacerea cercetărilor.
Prin decizia luată, magistrații Curții de Apel și-au însușit criticile aduse rechizitoriului de către Atasiei. Procurorii îi reproșaseră primarului că ar fi acceptat emiterea documentelor de atestare a edificării blocului construit de Flux SRL în Tătărași, deși acesta încălcase autorizația de construire. Pe de altă parte, primarul nu ar fi luat „măsurile legale cu privire la conținutul neadevărat al acestor înscrisuri, acordând astfel sprijinul moral și încurajând pe viceprimarul Harabagiu”. Procurorii nu explicaseră însă cum ar fi trebuit să acționeze Chirica legal, pentru a putea rezulta de aici ce lege încălcase concret și cum. Condiția era esențială și pentru a-i permite inculpatului să-și construiască apărarea, răspunzând la acuzele concrete ale procurorilor.
Contestația depusă de avocat a pus accentul pe descrierea generică a faptelor, constatând că nu era clar în rechizitoriu când anume ar fi acceptat Chirica întocmirea documentelor și când ar fi trebuit să ia „măsurile legale”. Stabilirea momentului ar fi fost esențială pentru a se determina dacă este vorba de complicitate, deci de o participare la faptă, sau de o conduită a primarului ulterioară comiterii faptei de către viceprimarul Harabagiu. În acest din urmă caz, ar fi putut fi vorba de o altă încadrare juridică.
Probleme similare au fost subliniate de avocat și în privința descrierii de către procurori a celor două acte materiale de fals intelectual reținute în sarcina lui Chirica. Anchetatorii nu au stabilit când ar fi fost semnate actele ce atestau în fals construirea legală a blocului Flux. „Acesta este viciul de care suferă și actul de sesizare. Pe parcursul a 130 de pagini nu reușește indicarea punctuală a elementului material corespunzător faptelor pentru care (cel puțin) inculpatul Chirica Mihai este trimis în judecată. Or, tocmai aceasta este cerința fundamentală a Rechizitoriului sub aspectul stabilirii obiectului judecății”, se subliniază în contestație forma vagă a acuzațiilor aduse de procurori.
Deși contestațiile depuse de avocații celorlalți cinci co-inculpați din dosarul Flux au fost respinse, judecătorii nu au dispus continuarea judecății în cazul acestora. Faptul a fost interpretat ca o victorie de către apărători.

„Hotărârea pronunțată astăzi este o confirmare a apărărilor pe care noi le-am invocat încă din momentul trimiterii în judecată: acuzațiile nu sunt clare. Rechizitoriul pare a fi un puzzle cu speculații și presupuneri. Din punctul nostru de vedere, o situație care ar putea genera un eventual litigiu civil a fost împachetată și promovată public ca un dosar de corupție fără să existe argumente obiective pentru acest lucru. Dacă ceața din rechizitoriu nu va fi ridicată prin explicații și lămuriri suplimentare, pertitente, coerente și corecte, judecătorul este obligat să restituie dosarul la DNA. Punctul meu de vedere este acela că procurorul nu va putea corecta o situație pentru care nu poate exista în concret nicio corectură. Acuzațiile în sine nu au un suport probator solid. Excepțiile cu privire la neclaritatea acuzațiilor au fost formulate de toți inculpații din dosar. Admiterea unei astfel de excepții pentru un singur inculpat are efecte directe și asupra celorlalți. Asta este și motivul pentru care judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Iași a înlăturat dispoziția de trimitere în judecată pentru toți inculpații din dosar”, a apreciat Cătălin Boacnă, avocatul lui Tudor Cheșcu.