Evaluarea Naţională, prima probă, la Limba română: subiecte şi reacţii de la elevi şi profesori

Subiectul s-a bazat pe două texte suport. Primul a fost din „Limir-împărat” de Ioan Slavici, iar al doilea din „Deșertul pentru totdeauna” de Octavian Paler. Pe baza acestor texte, elevii au avut de rezolvat mai multe cerințe. La al doilea subiect, au avut de realizat o compunere de minim 150 de cuvinte în care să o caracterizeze pe Lia, personajul din textul lui Ioan Slavici. Varianta extrasă pentru acest subiect a fost cea cu numărul 4.

Ce cred elevii despre subiectele la Limba română?

Reacțiile elevilor după finalizarea examenului au fost pozitive. Aceștia au considerat că subiectele au fost accesibile și că au avut timp suficient pentru a se pregăti. Caracterizarea personajului a fost una din cerințele apreciate de absolvenți, ei fiind încrezători că totul a decurs bine și că vor intra la liceele pe care și le doresc.

„Nu cred că subiectele au fost grele. Au fost chiar acceptabile, mult mai ușoare decât mă așteptam. Nu mă așteptam să avem caracterizare, pentru că, din câte am înțeles, s-a dat și în anii trecuți, însă mi-a convenit, pentru că o știm din clasa a V-a. Este accesibilă tuturor. Profesoara noastră de română a insistat pe caracterizare. La întrebările pe text puteai să te încurci, dar dacă erai atent nu avea de ce să fie vreo problemă”, a spus o tânără de clasa a VIII-a. 

Proaspeții absolvenți spun că nu au fost afectați de cele trei săptămâni de grevă, pentru că materia era deja terminată. Chiar au fost încântați, fiindcă așa au avut mai mult timp să se pregătească pentru examene.

„Nu am fost afectată deloc de grevă, chiar am fost mai productivă decât aș fi în mod normal, pentru că la școală facem și materiile care nu sunt pentru examen. Așa, am făcut acasă numai matematică și română. Oricum materia era deja terminată și am făcut doar foarte multe teste”, a spus o absolventă de clasa a VIII-a.

Ca în fiecarea an, o parte din părinți și-au așteptat copiii în fața școlii după finalizarea primei probe din cadrul Evaluării Naționale. Dovadă a subiectelor de dificultate medie, absolvenții de clasa a VIII-a au ieșit încântați pe poarta școlii și s-au îndreptat către părinți strigând: „Caracterizare am avut! Am știut, chiar am știut!”. Elevii și-au verificat subiectele între ei, iar unii s-au bucurat și au alergat de fericire după ce au aflat că au rezolvat corect exercițiile.

Dificultate medie și subtilități binevenite

Profesorii de Limba română au evaluat subiectele ca fiind echilibrate și adecvate nivelului de cunoștințe al elevilor. Deși au existat unele subtilități gramaticale care pot reprezenta un obstacol în obținerea notei maxime, subiectele au fost considerate potrivite pentru un examen de evaluare a competențelor de final de ciclu gimnazial.

„A fost un subiect relativ echilibrat, în sensul că cele două texte sunt suficient de abordabile. Este o selecție a unui pasaj dintr-un text de Ioan Slavici, care și place elevilor și oferă posibilități de valorificare pentru caracterizarea de personaj solicitată la unul din subiecte. E suficient de solicitant prin elementele de caracterizare care oferă repere pentru a contura protretul personajului Lia, personajul solicitat spre caracterizare. De asemenea, și asocierea cu un alt text literar, una din cerințele care implică o anume subtilitate și verifica lecturile elevilor, e posibilă, ținând cont de faptul că elevii, fiind la o vârstă a copilăriei încă, citesc basme. În zona de gramatică și comunicare sunt câteva subtilități care vor ridica problema unei note maxime, pentru că este vorba de un verb la imperativ formă negativă, de o serie de cuvinte derivate din care elevii trebuie să identifice asocierea corectă sau chestiuni legate de forma corectă a adjectivului „dragi – dragile”, unde probabil se va greși. Cred eu că se va greși și la un acord mai rafinat al unui pronume relativ în genitiv. Am verificat zonele acestea de dificultate, care nu presupun cunoștințe aparte, ci presupun atenție, înțelegerea contextului, abilitate și antrenare adecvată de-a lungul timpului pentru a reuși să se rezolve și chestiuni care nu sunt chiar foarte comode”, a menționat Camelia Gavrilă, profesor de Limba și literatura română la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași.

Subiectul plimbă elevul în zone diferite și verifică diverse competențe, precum puterea de a formula opinii, de a interpreta, de a analiza corect și de a găsi soluția adecvată unui context gramatical. Cerințele presupun o creștere gradată a dificultății, astfel încât punctajele vor fi diverse, iar zona de note dintre 9 și 10 va corect așezată.

„Gradul de dificultate a fost similar celui din anii trecuți, poate cu ceva în plus anul acesta, pentru că se insistă mult pe erori de exprimare, de ortografie și de punctuație. De exemplu, forma corectă a verbului la imperativ a face, la forma negativă. În mod normal, era la o altă cerință cerut lucrul acesta, dar eu cred că este vorba despre o diferențiere între ei, ceea ce este bine, pentru că trebuie să existe exerciții care să solicite diferențierea între copii. Cea mai mare surpriză sunt convinsă că este caracterizarea de la subiectul al doilea, pentru că ei se așteptau la o compunere narativă sau descriptivă, nu la o interpretare pe text literar. Este genul de exercițiu care s-a lucrat ceva mai puțin de către ei sau așteptarea era mai mică. Este compunerea pe care și noi, ca profesori, o așteptam, pentru că în felul acesta se vede dacă el înțelege un text și dacă știe să scrie despre un text literar. Compunerile narative care au tot picat nu prea puteau să facă o mare diferență, pentru că este o libertate a limbajului în compunerea narativă. În cazul de față, este vorba despre un text științific pe care ei trebuie să îl redacteze la caracterizarea de personaj și sigur că este mai dificil să iei un punctaj maxim sau aproape de maxim”, a spus Serinella Zara, profesor de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași.

Prezența la Evaluarea Națională la nivelul județului Iași

În județul Iași, la Evalurea Națională au fost înscriși 7.183 de absolvenți de clasa a VIII-a, cel mai mare număr din ultimii ani, iar la proba la Limba și literatura română au participat 95,06% dintre aceștia. Chiar dacă au existat unele probleme minore, cum ar fi lipsa curentului electric în dimineața examenului în două unități administrativ-teritoriale, desfășurarea probei s-a realizat conform așteptărilor în cele 167 de centre.

„Dacă e să ne referim la întreaga resursă umană care s-a ocupat de organizarea acestor examene, la care adăugăm elevii, trebuie să vă spun că în dimineața aceasta au intrat în centrele de examene din școli aproximativ 10.000 de oameni. Nu au fost incidente, iar proba s-a desfășurat așa cum ne-am astepat”, a menționat Luciana Antoci, Inspector Școlar General al Inspectoratului Școlar General Iași.

Doar media de la Evaluarea Națională contează

„Noutatea de anul acesta este că media de admitere la liceu rezultă exclusiv din media notelor de la Evaluarea Națională. Nu mai avem procentul de 20% din media mediilor din anii de gimnaziu și, cumva presiunea pe umerii copiilor a fost mai mare acum decât în anii trecuți”, a precizat Luciana Antoci, Inspector Școlar General al Inspectoratului Școlar General Iași.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a a absolvenților învățământului gimnazial, este media generală la Evaluarea Națională, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la cele două probe.

Rezultatele inițiale vor fi afișate miercuri, 28 iunie, până la ora 14:00. Contestațiile pot fi depuse la centrele de examen sau transmise prin mijloace electronice, în zilele de 28 iunie (în intervalul orar 16:00 – 19:00) și 29 iunie (în intervalul orar 8:00 – 12:00).

Candidații care depun/transmit contestațiile completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai candidaților minori.

Comunicarea rezultatelor obținute se face anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților, atât în centrele de examen, cât și pe Internet, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale. Codurile individuale vor fi distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

Rezultatele finale vor fi afișate marți, 4 iulie. Următoarea probă scrisă (Matematică) va avea loc miercuri, 21 iunie. Subiectele la Limba și literatura română pot fi văzute aici.