Exod al ieşenilor spre Tomeşti. De ce este atractivă comuna? (P)

Asistăm de ceva vreme la un fenomen demografic: „fuga” ieșenilor din municipiul Iași, în comunele din jur. Comuna Tomești nu face excepție.

Așa este, oamenii încearcă să plece de la bloc, să-și construiască o casă în zona metropolitană. În perioada pandemiei, solicitările au fost mult mai mari. Avantajele sunt evidente: oamenii vor să locuiască la casă, în afara unui oraș mare, fără lift, fără praf, mai multă liniște, să aibă o curte, să se relaxeze sau chiar să facă și munci agricole.

În ultimii ani, solicitările au fost mai mari, ținând cont și de dezvoltare, de infrastructura pe care noi am creat-o. Mă refer aici la apă, canalizare, gaz și asfalt. Nu în ultimul rând, analize prezentate în cadrul Autorității Teritoriale de Ordine Publică, de la Consiliul Județean, Tomeștiul era pe unul din ultimele locuri în clasamentul numărului de infracțiuni, adică stăm foarte bine la acest capitol. Am investit foarte mult aici, în camere de supraveghere, în eficiența poliției locale.

Câți locuitori are acum comuna, în cele patru sate ale ei?

Statistic, acum suntem în jur de 16 mii, dar eu cred că suntem undeva spre 20 de mii. Din datele de pe teren, de la Recensământ, am văzut că sunt foarte mulți nou-veniți care s-au mutat la casă,dar nu și-au făcut încă mutația pe Tomești. Probabil că mai au și un apartament sau o altă locație în Iași sau în altă parte, încât nu s-au decis. Alții stau în chirie, pentru că tarifele sunt mai mici decât în oraș.

Un drum mai rapid spre Iași

Foarte mulți dintre localnici lucrează în municipiu. Dezavantajul este că trebuie să facă naveta pe un drum mereu aglomerat. Au fost mai multe idei de modernizare – construirea unei linii de tramvai, instalarea unei linii de troleibuz.

Care dintre ele este mai aproape de realizare?

Drumul spre Iași este o prioritate pentru noi. Inițial se vorbea de lărgirea DN 28, a șoselei Iași-Tomești, cum i se mai spune. Astăzi este mai dificil de realizat acest proiect, pentru că au apărut multe construcții, cu destinație industrială și rezidențială deopotrivă. Rămâne în discuții proiectul liniei de tramvai, pentru că și Primăria Municipiului Iași are interes să rezolve această problemă. Din câte știu, o legătură de tramvai între Iași și Tomești este inclusă în Strategia de dezvoltare a municipiului Iași, astfel că am putea să o prindem pe un fond de finanțare.

În 2023, transportul județean va intra din nou într-o serie de licitații pentru reînnoirea licențelor (Consiliul Județean a adoptat în ședința din 27 iulie Programul de transport public județean pe grupe de trasee, n.r.). Comuna Tomești face parte din Asociația de transport metropolitan și, de la începutul lui 2023, linia 29 care astăzi are capăt la Rond Tomești va fi prelungită până la Chicerea, Goruni, dar și până la Țuțora. Un alt avantaj este că biletul de călătorie e valabil două ore pe toate mijloacele de transport, în toată zona metropolitană.

Un tramvai și alte variante

Mai era varianta prelungirii liniei de tramvai 3 din Dancu spre Tomești.

Acolo costurile sunt foarte mari. Nu știu dacă ar fi accesibil acest proiect cu bani foarte mulți. În schimb, analiza cost-beneficiu pe varianta de la Iași până la Tomești arată că aceasta este mai bună. Nimeni nu-ți oferă finanțare dacă proiectul este unul costisitor și de el beneficiază puțini locuitori.
S-a vorbit de asemenea de crearea unor parcări mari la intrarea în municipiu, unde oamenii pot să-și lase mașinile și să ia un mijloc de transport spre centrul Iașului.

Această soluție rămâne valabilă și dacă se realizează linia de tramvai până la Tomești.

Ar mai fi o cale de acces, probabil cea mai complicată, care face legătura cu satul Păun, din comuna Bârnova.

Drumul județean DJ 248D a fost modernizat în Tomești cât ține satul. Prin pădure a rămas la stadiul de piatră. Drumul face parte din Centura de trafic ușor și va fi asfaltat. Dar pe noi nu prea ne avantajează această centură ușoară, imaginați-vă câte mașini vor fi direcționate prin Tomești.

Încercăm împreună cu Consiliul Județean să găsim o altă variantă, una care să nu treacă prin Tomești, ci prin Osoi și Comarna. Iar zona prin pădure este foarte abruptă. Este o pantă foarte mare și cu siguranță nu va putea fi folosită și de tiruri.

Cum se extind rețelele de gaz, de apă și de canalizare?

La Tomești au fost făcute până acum mai multe proiecte pe apă, gaz canalizare, evident extinderea rețelelor electrice pe măsură ce s-au construit case.

Unde ar mai trebui extinse acele rețele acum?

Este în derulare o licitație pentru extinderea rețelei de gaz la Goruni, de exemplu.Este singurul sat care care nu are gaz. Ne chinuim de trei ani să facem această investiție. La un moment dat, legea nu ne-a mai permis să facem noi, din banii comunei, aceste extinderi. S-a revenit și ducem gaz la Goruni, împreună cu E.On, care pune 1.100.000 de lei. Primăria Tomești pune 700.000 de lei. Sperăm ca anul acesta să înceapă lucrările și, în felul acesta, toate satele comunei Tomești vor avea gaz. Sigur, nu peste tot. Extinderea începe din vatra fiecărui sat, deci vom construi în anii următori și în noile zone rezidențiale.

Dezvoltarea imobiliară are viteză

Da, dar rețelele de utilități nu se pot dezvolta cu aceeași viteză. Adică avem o situație foarte clară a dezvoltării acestor rețele de apă, gaz, canalizare și asfalt. Am solicitat finanțare peste tot pe unde s-a putut, am depus cred că 15 proiecte. Sperăm să și prindem. Mai este în derulare refacerea a 10,5 km de asfalt, pe calamități și mai avem încă un proiect de 6,5 km, unde mai sunt de pus la punct câteva detalii.

Pe rețelele de apă și canalizare, tocmai am încheiat prin PNDL un proiect de 2.200.000 de euro, urmează câteva tronsoane importante pe POIM și mai sunt încă două proiecte de canalizare prin Programul „Anghel Saligny”. Unul dintre ele, de 4 milioane de lei, vizează fostul ComTom, o platformă unde funcționează acum mai multe societăți comerciale. Urmează platforma CIP, și acolo sunt foarte multe societăți, apoi un proiect mai mare, 40 de milioane de lei, pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare în intravilanul comunei.

Până aici toate sunt OK. Dar cu ce probleme vin tomeștenii la primarul lor?

Ușa primarului de la Tomești este deschisă tot timpul. Cea mai grea problemă este legată de fondul funciar. Comuna are teren puțin. La colectivizare a intrat cu 4700 de hectare, iar după revoluție a ieșit cu 3800 de hectare. Am pierdut 900 de hectare, pe care s-au construit blocurile, ComTomul, Cip, Vinia, SC Bucium, Serele Vlădiceni, plus silvicul, care a ocupat mult din terenul arabil și din pășuni. Mai avem acum 340 de hectare, iar bătălia este aprigă, mai ales că sub 20 de euro/mp nu găsești.

Sunt bani pentru reabilitarea blocurilor. Ce mai lipsește? Pe fonduri europene ce proiecte aveți în vedere?

Avem un proiect foarte frumos și aș putea spune de suflet pentru mine, un proiect de reabilitare a blocurilor din Tomești. Cartierul de blocuri este reabilitat aproape sută la sută, și mă refer la parcări, alei, străzi, trotuare. Acum lucrăm la amenajarea unei căi de acces în zona Școlii "D.D. Pătrășcanu", vrem să facem  o bandă specială pentru mașinile care vin și își aduc copiii la grădiniță și la școală.

În cartier, singura problemă care a rămas este reabilitarea blocurilor. Legea nu ne-a permis să reparăm măcar acoperișurile cu bani din buget. Dar acum prin PNRR este posibilă finanțarea reabilitării de blocuri și am prins pentru asta 3.600.000 de euro.

Vom reabilita 4 blocuri, pentru care trebuie să avem dosarele complete în septembrie. Nu vă ascund că este foarte greu. Unii locatari sunt reticenți, pentru că și-au făcut reabilitarea așa cum au putut. Dacă venim cu anvelopare termică după alte norme, vechea lucrare va fi dată jos. Vata bazaltică are altă calitate decât polistirenul, iar ferestrele vor avea 3 bariere, 3 rânduri de sticlă. Mai mult, fiecare apartament trebuie să fie intabulat, asociațiile de locatari să devină asociații de proprietari… Sperăm ca până în septembrie să mai putem depune pentru 5 blocuri, 10 blocuri pe acest fond de finanțare. De la subsol până la acoperiș.