Caută 
Femeia care face campanie pentru dreptul de a muri doar pentru că este bătrână. Care îi sunt argumentele
2 MIN
În ultimii zece ani, Jacqueline Jencquel a făcut campanie pentru dreptul de a muri. A devenit populară după ce un ziar din Elveția i-a găzduit blogul intitulat „Bătrânețea este o boală incurabilă”. Jacqueline Jencquel are 76 de ani, nu suferă de nicio boală gravă, nu are dureri mari. Dar dacă o întrebi ce ar alege între a fi bătrân și a muri, îți răspunde fără ezitare: „Prefer să mor”, relatează Euronews.
În august 2019, Jencquel a vorbit despre intenția ei de a apela la sinucidere asistată. În ianuarie 2020, trebuia să meargă în Elveția, unde această practică este legală din 1942. Urma să-și pună capăt vieții administrându-și o medicație letală. S-a răzgândit, totuși, și și-a mai dat un răgaz de șase luni. „Vreau să mai văd o primăvară, dar se va întâmpla înainte să vină vara, nu mai vreau să apuc iar căldura”, a declarat Jacqueline într-o discuție cu Euronews.
În mijlocul pandemiei de COVID-19, a amânat din nou: „Voi aștepta sfârșitul anului, voi avea un nou nepot în noiembrie”.
Jacqueline face campanie pentru dreptul de a muri al celor care suferă de boli terminale și trec prin dureri cumplite, dar și al celor care pur și simplu s-au săturat să mai trăiască după o anumită vârstă.
Argumente pentru o „sinucidere rațională de bătrânețe”
Ea crede că ar trebui să existe conceptul de „sinucidere rațională de bătrânețe”, care s-ar aplica persoanelor care au atins „o anumită vârstă” și care discută despre asta cu un consilier psihologic.
„Nu sunt într-o stare excelentă de sănătate, am osteoporoză, sunt foarte fragilă și am o problemă cu stomacul. Și știu că nu mă așteaptă nimic mai bun”, spune ea. „Ce e cu tabuul ăsta legat de moarte? Adică, suntem oricum muritori, nu? Alternativa este să suferi înaine de a muri. Nu mai văd niciun rost și niciun scop în viață”, explică Jacqueline.
Apoi elaborează:
„Copiii mei sunt mari. Au viețile lor. Nu mai fac parte din viața lor.
Nepoții? Îi găsesc foarte drăguți, îmi place să mă uit la ei, dar nu mai am același interes de a avea grijă de ei așa cum am avut de propriii mei copii. Nu mă mai simt responsabilă pentru ei.
Nu mai am o relație cu soțul meu.
Copiii au plecat.
Nu mai am o slujbă, nu mai am nimic.
Ce e viața mea?
Cred că este imposibil să te mai îndrăgostești la vârsta asta. M-am îndrăgostit acum patru ani de antrenorul meu de fitness. A fost o chestie total unilaterală, pentru că tipul este de vârsta băieților mei. Dar nu mă mai interesează dacă el s-ar îndrăgosti sau nu de mine, deși realizez că a nu mai fi un obiect al dorinței sexuale ar face o mare diferență.
Mai multe, pe digi24.ro
