Șef lucrări Dr. Irina Ciortescu, medic primar gastroenterolog, Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iași: ”Primul lucru pe care trebuie să îl faceți este să solicitați un consult medical de specialitate, pentru a vi se pune un diagnostic. Trebuie să știți că durerea localizată în partea de sus a abdomenului (de stomac,cum o numiti dvs.) denumită  dispepsie nu se datorează doar gastritei ci poate fi cauzată și de alte afecțiuni ale stomacului (ulcer, tumori gastrice), duodenului (ulcer, tumori duodenale), pancreasului, colecistului sau colonului. 

În ce privește gastrita, aceasta reprezintă inflamația țesutului care căptușește interiorul stomacului (mucoasa stomacului) determinată de diverși factori: infecțiosi (bacterii, virusuri etc.) și non infecțioși (autoimuni, alcool, medicamente, substante corozive, reflux biliar etc.). Practic, gastrita este o afecțiune frecventă care are numeroase etiologii (cauze). În majoritatea cazurilor, gastrita nu este o problemă severă și se ameliorează rapid dacă este tratată, însă în lipsa tratamentului, a persistenței agentului cauzal devine o afecțiune cronică.

Majoritatea persoanelor cu gastrită cronică, cel mai frecvent cauzată de o infecție bacteriană (Helicobacter pylori) nu prezintă simptome. Gastrita acută, numită popular indigestie,  prezintă în schimb simptomatologie zgomotoasă: intoleranță digestivă (greață, vărsături), durere de etaj abdominal superior sub formă de arsură, senzație de preaplin după masă, febră, frison și chiar hemoragie digestivă superioară când este secundară abuzului de alcool sau unor medicamente (aspirina sau antiinflamatoarele non-steroidiene-AINS).

În mod normal, gastrita acută (indigestia, durerea de stomac) poate fi tratată la domiciliu prin regim igieno-dietetic și medicatie simptomatică prescrisă de medicul de familie.

Însă, dacă simptomele nu se ameliorează, durerea este importantă, vărsăturile sunt în cantitate mare cu risc de deshidratare sau pacientul are vărsături cu sânge sau observă sânge în scaun (scaunele negre) atunci trebuie să meargă obligatoriu la medic.

Pentru a pune diagnosticul de gastrită este nevoie de un examen clinic, analiza scaunului  (coprocultură, examen coproparazitologic, depistarea Antigenului Helicobacter pylori din materii fecale). Diagnosticul de certitudine se face prin  endoscopie digestivă superioară cu biopsie care pune în evidență prezența inflamației gastrice, confirmată și microscopic și eventuala prezență a coloniilor de H pylori vizibile în piesa de biopsie. În cazul gastritei erozive, hemoragice în cursul endoscopiei digestive se pot face proceduri care să oprească sângerarea. Doar endoscopia digestivă superioară face diferența între gastrită-ulcer-cancer gastric, boli ce pot avea același tablou clinic (durere de etaj abdominal superior) și mai mult, se asociază cu infecția cu Helicobacter pylori.

Practic, infecția cu Helicobacter pylori  este cea mai frecventă infecție cronică. Bacteria, odată ajunsă în stomac, produce o infecție cronică în absența unui tratament antibiotic (rata de cronicizare după episodul acut este de 100%). Mecanismul de pătrundere al bacteriei în stomac este cel fecal-oral, numit mecanismul mâinilor murdare, omul bonav elimină bacteria prin scaun, de unde ajunge pe mâinile lui sau al altor oameni și de aici în cavitatea bucală și stomac. Spalarea mâinilor înainte de masă și după folosirea toaletei, spălarea legumelor și fructelor sunt obligatorii, pentru a evita infectia cu Helicobacter pylori. Gastrita cronică provocată de Helicobacter pylori poate duce la apariția ulcerului duodenal/gastric sau a cancerului gastric. Vestea bună este că doar 10% din cei cu gastrită Helicobacter pylori vor face ulcer duodenal și doar sub 1% vor evolua spre cancer gastric. Sunt predispuși spre cancer gastric pacienții care au rude cu cancer gastric, de aceea anamneza, cunoașterea istoricului familial sunt foarte importante. Trebuie să subliniez din nou, că cea mai mare parte a pacienților cu gastrită cronică cu Helicobacter pylori, adică 80%, nu vor face nici ulcer și nici cancer gastric.
În cazul în care persoana cu gastrită a fost diagnosticată cu infecție cu Helicobacter pylori, este necesar să urmeze un tratament cu antibiotice împreună cu medicamente din clasa inhibitorilor pompei de protoni.

Atunci când cauza gastritei este utilizarea cronică a AINS, se recomandă schimbarea acestora cu analgezice care nu fac parte din această categorie, precum paracetamolul dar și testarea și tratarea infecției cu Helicobacter pylori. Gastrita are de multe ori etiologii mixte, frecventă fiind asocierea AINS/Aspirină cu  Helicobacter pylori.

De asemenea, persoanelor cu gastrită li se mai recomandă un regim igieno-dietetic: să mănânce mese reduse cantitativ, să evite agenții iritanți, precum alimentele picante, acide sau prăjite, să evite sau chiar să renunțe la consumul de alcool și, nu în ultimul rând, să încerce să găsească soluții pentru a putea controla stresul”.