„Din ceea ce se ştie până acum, cazurile au apărut sunt la grupa de vârstă 1 – 16 ani, la care s-au exclus virusurile hepatitice cunoscute ca etiologie – A,B,C,D,E. Copiii nu au o particularitate la manifestările clinice: au dureri abdominale, vărsături, modificări de tranzit intestinal, de obicei diaree, stare generală influenţată cu oboseală extremă, icter tegumentar şi la nivelul ochilor, scaune decolorate, urină închisă la culoare – aşa se manifestă în general o hepatită acută. Însă se pare că aici evoluţia este severă, cu enzime hepatice cu valori mari, de peste 10 ori faţă de normal. Am înţeles că au fost unele cazuri care au fost gestionate în secţiile de ATI”, a explicat dr. Tamara Roşu, medic-şef UPU şi purtător de cuvânt de la Spitalul de Copii.

Astfel, în perioada următoare, copiii care prezintă astfel de simptome vor fi testaţi pentru a se determina dacă este vorba despre virusurile hepatitice cunoscute. „La noi toată lumea este în cunoştinţă de cauză din acest punct de vedere, atât epidemiologii, infecţioniştii, cei de la ATI, UPU. Se menţine în continuare şi triajul epidemiologic pentru SARS-CoV-2. Cazurile care sunt cu simptomatologie sugestivă sunt izolate şi investigate pentru a confirma sau infirma noua hepatită acută. Este de luat în calcul inclusiv criteriul epidemiologic, călătoriile în ţările care au deja asemenea cazuri, având în vedere şi că odată cu sărbătorile pascale au venit rude sau turişti din ţările în care s-au identificat aceste cazuri”, a mai precizat dr. Tamara Roşu.

Conform informaţiilor publicate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), există în prezent aproape 170 de cazuri depistate de hepatită acută de origine necunoscută în 11 ţări din zona europeană şi un caz din SUA. Primele cazuri au fost semnalate în Marea Britanie, iar ulterior au fost descoperite mai multe astfel de situaţii în Irlanda şi Olanda. Reprezentanţii OMS spun că nu este încă limpede dacă este o creştere a numărului de cazuri în rândul copiilor sau dacă apelul public pentru a fi atenţi la astfel de situaţii a generat o evaluare medicală mai atentă a pacienţilor.

În România a fost depistat doar un singur caz, un copil de 5 ani fără istoric de călătorie sau de contact cu o altă persoană care suferă de aceeaşi formă de hepatită. În general, cazurile identificate au fost cu o severitate foarte mare, circa 10% dintre copii necesitând transplant de ficat şi raportându-se cel puţin un deces în rândul celor infectaţi. OMS spune că una dintre teoriile de bază este infectarea cu o formă de adenovirus, dar este prea devreme pentru a trage concluzii în acest sens.