Interviu cu dr. Frank Umbach, directorul de cercetare al Clusterului European pentru Securitatea Climei, Energiei și Resurselor (EUCERS) de la Universitatea din Bonn.

Tranziţia energetică europeană către tehnologiile verzi riscă să înlocuiască dependenţa UE de furnizori de combustibili fosili şi gaze cu o dependenţă de furnizori de litiu, cobalt şi alte materii prime critice. Europa îşi poate asigura doar 9% din necesarul de aceste resurse, avertizează rapoartele Comisiei, iar procentul ar putea scădea considerabil în viitor, odată cu creşterea cererii, completează experţii.Dr. Frank Umbach de la Universitatea din Bonn a studiat de mai bine de un deceniu această problemă şi consideră că Europa trebuie să acţioneze rapid pentru a-şi asigura securitatea energetică. Deschiderea rapidă a unor operaţiuni miniere, soluţie întâmpinată cu refuzuri categorice din partea politicienilor verzi, este singura opţiune viabilă şi ar putea sprijini eforturile globale de protejare a climei, susţine el.

CRONICILE CdG:
Europa pare să fi conştientizat târziu importanţa aprovizionării cu materii prime critice. De ce această reacţie târzie şi cum ne-ar putea afecta în tranziţia energetică la care ne-am înhămat?

Dr. Frank Umbach:
Personal, am început să studiez problema aprovizionării cu materii prime critice din 2005. Cred că greşeala Germaniei şi a Europei în general a fost că această dezbatere a fost complet deconectată de problemele de securitate energetică. Am susținut acum zece ani că, odată cu extinderea utilizării energiei din surse regenerabile, cererea de materii prime critice va crește dramatic. Securitatea aprovizionării ar trebui tratată ca o parte integrantă a viitorului concept de securitate energetică.

În ultimii trei ani au început să apară tot mai multe voci şi rapoarte care au atras atenţia asupra creșterii cererii de materiale critice – în mare măsură, un rezultat al avansului regenerabilelor, dar şi ca rezultat al digitalizării, al apariţiei altor tehnologii disruptive precum 5G. Totul este cumva legat de materiile prime critice.

Din păcate, Comisia Europeană lucrează din 2008 pentru a găsi soluţii, dar rapoartele sale nu au primit atenția care li s-ar cuveni.

Lucrurile s-au schimbat acum, în primul rând ca urmare a problemelor legate de lanțurile de aprovizionare, probleme scoase la iveală de pandemie.

Interviul, integral pe cursdeguvernare