Întrebări şi răspunsuri pentru userişti (şi nu numai)

luni, 18 noiembrie 2019, 02:52
1 MIN
 Întrebări şi răspunsuri pentru userişti (şi nu numai)

Puteaţi oricând să-i atrageţi atenţia că greşeşte, dar aţi preferat să tăceţi, să produceţi sau să susţineţi tot felul de teorii ale conspiraţiei şi să vă aplaudaţi candidatul. În consecinţă, scorul obţinut de Barna vi se datorează şi vouă.

Î1. A furat Paleologu voturi de la Barna?

R1. Răspunsul scurt: nu.

Dar hai să încerc şi răspunsul lung. Theodor Paleologu a fost candidatul unui partid: PMP. Orice partid are dreptul, la fel ca USR, să îşi stabilească un candidat pentru alegerile prezidenţiale şi să-l trimită în cursă.

Comparaţi numărul de voturi obţinute de PMP la alegerile europarlamentare cu cele obţinute de Paleologu în primul tur al prezidenţialelor. Diferenţa e infimă – Theodor Paleologu a obţinut acum cu 5000 de voturi mai mult decât PMP în mai. Dacă ţineţi morţiş să vorbiţi de "furt", doar diferenţa asta i-o puteţi imputa – şi asta doar dacă forţaţi grosolan logica politică.

Dar de ce şi-ar trimite un partid în cursa electorală un candidat, ştiind de la bun început că respectivul nu are şanse de victorie?

Păi din multe motive, toate legitime. Mai întâi ca, prin intermediul candidatului, să aducă vizibilitate şi notorietate partidului. În al doilea rând, ca să-şi testeze scorul electoral. În al treilea rând, ca să testeze posibile noi garnituri de lideri, să vadă cum se descurcă într-un mediu concurenţial.

Şi încă ceva. USR, de exemplu, nu poate fura voturi de la PSD – şi nici invers. Pentru ca un partid să poată prelua voturi de la alt partid, e obligatoriu ca între cele două să existe o anumită compatibilitate. Crede vreun userist că USR şi PMP sunt partide compatibile? Dacă da, se înşală. Dacă nu, atunci nici Paleologu, în calitate de candidat al PMP, nu putea fura voturi de la USR.

Î2. De ce a luat atât de multe voturi Viorica Dăncilă?

R2. Ca să înţelegeţi, e suficient să-i fi urmărit discursul electoral şi politicile promovate în calitate de prim-ministru.

Viorica Dăncilă a continuat strategia de creştere economică prin creştere de salarii (wage-led growth). A mărit salariul minim, a mărit salariile unor categorii de bugetari (în primul rând medici şi profesori), a mărit pensii şamd.

Oricât de uimiţi aţi fi, oamenii votează (şi) pentru avantaje materiale. Toţi oamenii, pretutindeni şi în orice perioadă istorică în care votul e permis. Exact la fel aţi votat şi voi cu Traian Băsescu în 2004 – pentru promisiunea lui că va introduce impozitul unic (flat tax), deci pentru un avantaj material la care nu sunteţi dispuşi să renunţaţi odată ce l-aţi obţinut.

Haideţi aşadar să nu fim ipocriţi. Alegătorii PSD sunt la fel de inteligenţi ca noi, la fel de raţionali ca noi şi la fel de atenţi ca noi la aranjamente publice care le pot oferi avantaje materiale.

Dar atunci de ce Dăncilă n-a obţinut mai multe voturi decât a obţinut? Fiindcă, orice s-ar spune, 22% e un scor mic pentru un partid ca PSD.

Mai întâi, fiindcă e Dăncilă – nu poate mai mult. În al doilea rând, fiindcă actualul PSD e cel care e – un partid care nici el nu poate mai mult: ca şi în cazul lui Paleologu, scorul lui Dăncilă nu e semnificativ diferit de cel obţinut de PSD la europarlamentare.

În al treilea rând, fiindcă PSD s-a mutat într-o zonă mai degrabă peremistă – şi mulţi dintre alegătorii PSD nu sunt peremişti. Nu e întâmplător că scorurile de acum ale PSD seamănă izbitor de mult cu cele pe care le obţinea odinioară PRM şi nu cu cele obţinute de vechiul PSD.

În fine, în al patrulea rând fiindcă e din ce în ce mai greu să asociezi opoziţia la PSD cu politicile de austeritate, ca în 2012 şi chiar în 2016. Argumentul cu "greaua moştenire" sau cu răutatea adversarului se diluează inevitabil în timp, nu-l poţi folosi cu succes de prea multe ori.

Î3. E USR în declin? A pierdut voturi?

R3. Nu. USR nu a candidat, fiindcă partidele nu pot candida la prezidenţiale. Candidatul a fost Dan Barna, care a obţinut semnificativ mai puţine voturi decât a obţinut USR la europarlamentare.

De ce? Fiindcă exista – şi continuă să existe – un electorat care preferă să voteze cu USR la locale, la parlamentare sau la europarlamentare, dar care, în acelaşi timp, la prezidenţiale votează cu Klaus Iohannis şi care nu are prea multe de reproşat la modul serios acestuia din urmă.

Asta se întâmplă pentru că, din 2015 încoace, Klaus Iohannis a căutat constant să se poziţioneze astfel încât să fie compatibil şi cu electoratul propriu-zis al PNL, dar şi cu electoratul urban nou, atras mai degrabă de USR şi PLUS. În felul ăsta, cel puţin o parte din electoratul USR se consideră compatibilă cu Iohannis – şi, cum spuneam, votează cu el fiindcă nu are reproşuri categorice la adresa lui.

Şi cum nici Dan Barna n-a găsit nimic relevant din punct de vedere poltic să-i reproşeze lui Iohannis, astfel încât să oblige acest electorat să se gândească serios dacă într-adevăr e compatibil cu Iohannis şi astfel să-l atragă spre el, electoratul respectiv şi-a păstrat intactă preferinţa iniţială şi l-a ignorat pe Barna.

|sta e motivul fundamental pentru care scorul obţinut acum de Dan Barna e semnificativ mai mic decât cel obţinut de USR la europarlamentare.

De altfel Barna s-a dovedit incapabil nu doar să atragă acea parte din electorat care votează oricum cu USR, dar care se simte compatibilă cu Iohannis, ci şi să atragă şi alte tipuri de electorat, inclusiv părţi din electoratul PNL.

Dacă aşadar simţiţi nevoia să reproşaţi ceva cuiva, îndreptaţi-vă reproşurile către Dan Barna şi către strategii lui. După care îndreptaţi-vă atenţia şi către voi, fiindcă voi sunteţi cei care, în ultimă instanţă, l-aţi produs şi ulterior l-aţi susţinut pe Barna în această formă.

Puteaţi oricând să-i atrageţi atenţia că greşeşte, dar aţi preferat să tăceţi, să produceţi sau să susţineţi tot felul de teorii ale conspiraţiei şi să vă aplaudaţi candidatul. În consecinţă, scorul obţinut de Barna vi se datorează şi vouă.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist

Comentarii