Medic, martor în dosarul morţii jucătorului Patrick Ekeng: Şansele pacientului erau minime

Medicul Luisa Corina Simion a fost de gardă la unitatea de primiri urgenţe a Spitalului Floreasca din Capitală în data de 6 mai 2016 şi l-a preluat pe jucătorul Patrick Ekeng de la echipajul de pe ambulanţă. Luisa Corina Simion a fost audiată miercuri la Judecătoria Sectorului 2, unde se judecă fondul dosarului de ucidere din culpă în care este implicată Elena Mihaiela Duţă, medicul de pe ambulanţa care l-a preluat pe jucător, după ce acesta s-a prăbuşit pe teren în timpul meciului Dinamo-Viitorul.

Martorul a declarat că jucătorul Patrick Ekeng era deja în stop cardio-respirator atunci când a ajuns la camera de primiri urgenţe a Spitalului Floreasca. Luisa Corina Simion a dat detalii despre cum a acţionat în primele minute după ce Patrick Ekeng a fost coborât din ambulanţă. Medicul a spus că în cazurile grave, asemenea celui în care se afla Patrick Ekeng, trebuie urmată o anumită procedură de urgenţă. Chiar şi aşa, Luisa Corina Simion a declarat că şansele jucătorului de a fi salvat erau minime.

Martorul a fost întrebat direct ce şanse avea Patrick Ekeng să fie salvat, după ce Luisa Corina Simion a dat în faţa instanţei ample detalii medicale legate de procedurile de urgenţă aplicate în astfel de cazuri. Judecătorul i-a citit medicului din raportul de necropsie diagnosticul lui Patrick Ekeng. „Minime. Şanse minime. Ştiu că a fost o analiză la nivelul Colegiului Medicilor. Faţă de acest diagnostic, şansele pacientului erau minime chiar şi în urma aplicării procedurilor de mai sus”, a afirmat medicul Luisa Corina Simion, audiată în calitate de martor.

Anterior, aceasta a relatat că în momentul în care jucătorul a fost coborât din ambulanţă, activitatea cardiacă a acestuia era monitorizată de un alt aparat decât cel necesar în astfel de cazuri. Este vorba despre un electrocardiograf, a spus martorul, în loc de un defibrilator. „În momentul în care a ajuns la UPU, acesta era în stop (n.r. – cardio-respirator) deja, era inconştient şi nu mai respira. Precizez că în astfel de cazuri este posibil ca persoanele cu astfel de afecţiuni să prezinte nişte respiratii agonice, ample şi rare, acestea prevestind sau semnificând debutul unui stop cardiac”, a relatat martorul.

Întrebată de judecător dacă a întrebat echipa de pe ambulanţă ce măsuri a luat până acolo, medicul de la urgenţă a răspuns: „Nu, am pus defibrilatorul pe el. Dacă stau să pierd vremea întrebând, se pierd minute preţioase. Am întrebat după aceea. L-am conectat pe jucător cu padelele, iar pe monitorul defibrilatorului a apărut instantaneu că era în fibrilaţie ventriculară. Când am ridicat tricoul pacientului pentru a-i aplica padelele defibrilatorului acesta nu avea montaţi alţi electrozi. Jucătorul nu avea stabilită o linie venoasă şi nu era intubat”. Judecătorul a întrebat dacă sunt absolut necesare aceste măsuri, mai ales intubarea, pentru administrarea medicamentelor.

„Da. se administrează ser fiziologic în astfel de cazuri de stop cardiac, după prima defibrilare se impune stabilirea unei linii venoase, adică perfuzarea, pentru a se administra ser fiziologic şi medicamente: adrenalină, amiodaronă, xilină sau lidocaină (sunt acelasi lucru ultimele două). Toate acestea sunt obligatorii a fi administrate în cazul unui stop cardiac. Arăt că eu personal, în astfel de cazuri, procedez întâi la o primă defibrilare a pacientului, iar ulterior perfuzarea şi intubarea pacientului. Apoi aplicarea de compresii toracice şi masaj cardiac, care se fac în mod continuu chiar şi când pacientul este intubat şi perfuzat”, a relatat medicul Luisa Corina Simion.

Detaliile au fost date în contextul în care medicul, chestionat de judecător, a relatat că echipa de pe ambulanţă nu i-a răspuns corect la întrebări. „După ecografie (cu ajutorul unui ecograf) am întrebat-o pe doamna doctor Duţă ce ritm avea pe monitor şi aceasta mi-a răspuns că respira. Este răspunsul pe care mi l-a dat”, a spus Luisa Corina Simion. „Dar dacă v-aş întreba eu?”, a vrut să afle judecătorul. „M-am referit la monitorul defibrilatorului. Precizez că în funcţie de activitatea cardiacă a pacientului se poate da un răspuns de genul: fibrilaţie ventriculară, ritm cardiac normal, bradiasistolă, după caz”, a răspuns medicul.

Un moment-cheie al termenului a fost atunci când medicul de la urgenţe a fost rugat să privească fotografii din timpul intervenţiei, făcute după imaginile luate în spital de camerele video. Medicul a relatat că a observat un aparat plasat pe targă, între picioarele lui Patrick Ekeng, dar susţine ferm că acela nu era un defibrilator, ci un aparat care permite monitorizarea cardiacă, dar nu în timp real. Practic, din relatările medicului, ar fi vorba de un electrocardiograf. Relatările medicului i-au încurcat pe avocaţi. Aceştia au întrebat dacă s-ar fi impus intervenţia cu electroşocuri, în cazul în care Ekeng respira.

„Pacientul care are puls, înseamnă că respiră, e o diferenţă mare. Pacientul care nu respiră nu are puls”, a precizat medicul. Patrick Ekeng (26 de ani) a decedat pe 6 mai 2016, în timpul meciului Dinamo – Viitorul (3-3). Fotbalistul intrat pe teren în minutul 70 s-a prăbuşit pe gazon în preajma cercului de la centrul terenului, a fost dus la spital, dar după aproximativ 70 de minute de efectuare a manevrelor de resuscitare a fost declarat decedat. Pe data de 11 mai, magistraţii Judecătoriei Sectorului 2 au decis că poate începe judecata în dosarul ce vizează ancheta morţii fotbalistului Patrick Claude Ekeng, instanţa respingând toate cererile şi excepţiile formulate de medicul Elena Mihaiela Duţă. Decizia magistraţilor poate fi contestată.