Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Principalul avantaj al Iaşului, ca şi al altor mari oraşe din partea orientală a UE e că, odată cu deschiderea economiilor naţionale către economia globală, a beneficiat de o a doua sursă de dezvoltare; celei teritoriale, aflată în strânsă relaţie cu vecinătatea regională, i s-a adăugat o alta internaţională.
“[Pe] lângă potenţialul [urban] pe care îl are Iaşul, avem nevoie de un Proiect de oraş - un plan strategic de dezvoltare, de transformare şi reabilitare a oraşului de pe cele şapte coline şi a zonei sale metropolitane. Asta presupune nu doar o regândire şpaţială, ci o repoziţionare specială la noile realităţi economice, sociale, culturale, tehnologice şi de mediu din lumea actuală. Ce spun eu actuală? Aceste concepte noi sunt teoretizate, aplicate şi au demonstrat că sunt Viitorul, de cel puţin două decenii (şi mai mult) în ţările la care noi ne-am racordat.” (Andrei R. Ciuhodaru - Iaşi New District - II - http://bahlui.ro)
Începând cu săptămâna aceasta vă propun o serie de articole construite în jurul ideilor vehiculate de către membrii grupului de reflecţie Bahlui.ro (arhitecţi, istorici, geografi, antreprenori) - un Think Tank, care propune un proiect nou de oraş pentru ieşeni.
Contextul
Ultimele trei decenii au adus mutaţii radicale în structura funcţională a oraşelor mari şi mijlocii româneşti, care era dominată în anii ’90, la finalul episodului socialist, de industrie. În Iaşi, de exemplu, peste 80 de mii de salariaţi lucrau într-un centru industrial complex, ce aglomera cvasi-totalitatea domeniilor industriilor prezente în Europa de Est (constructoare de maşini - mai ales, utilaje grele -, electrotehnică, metalurgică, chimică, produse farmaceutice, mobilă, materiale de construcţii, textilă, confecţii, alimentară etc.). O industrie dezvoltată oarecum sincron cu finalul manifestării în lumea occidentală a etapei platformelor industriale, care a dus la difuzia la nivel naţional a acestei activităţi. ”Echilibrarea forţelor de producţie în teritoriu” a generat structuri industriale mult mai integrate în CAER decât mai vechile organizări spaţiale existente înainte de anii ‘70 în alte regiuni româneşti, organizări care-şi datorau existenţa, mai ales, proximităţii resurselor.
În integrarea mai avansată în structurile economice CAER a întreprinderilor industriale apărute în deceniul al VIII-lea şi al IX-lea al secolului trecut, a constat şi fragilitatea acestui sector mai ales în regiunile mai tardiv industrializate, categorie spaţială căreia aparţine şi oraşul nostru. Desfiinţarea CAER-ului, pierderea unor mari pieţe devenite tradiţionale, supradimensionarea iniţială a întreprinderilor, dar şi gestiunea lor defectuoasă a dus la contracţia sectorului industrial, care în prezent nu mai reprezintă în Iaşi decât ceva mai mult de 25 de mii de salariaţi.
Replierea industrială, care a durat până la finalul deceniului trecut, a aruncat Iaşul în cohorta schrinking cities, formată din cvasi-totalitatea oraşelor medii şi mari româneşti. Din fericire, oraşul nu a rămas blocat în această paradigmă. Deşi din punctul de vedere al industriei, funcţia dominantă în episodul socialist de evoluţie a structurilor economice ale României, declinul s-a prelungit până în 2010, când s-a înregistrat minimul de 23 de mii salariaţi, Iaşul şi-a consolidat relaţiile teritoriale la nivel regional. Pus la adăpost de distanţa mare faţă de Bucureşti şi localizat într-o zonă în care polarizarea metropolitană e mai degrabă absentă, Iaşul a trebuit să-şi asume un rol metropolitan regional (asemănător Clujului şi Timişoarei), prin prisma învăţământului superior, al domeniilor medicale sau al cercetării. Dacă ar fi să ne limităm doar la învăţământul superior, în intervalul dintre 1990 şi până în prezent, centrul universitar ieşean a înregistrat o creştere de două ori a numărului de studenţi, de la 27 de mii, la 54 de mii, cu un maxim de 62 mii în 2007 (cf. INSSE).
Însă, principalul avantaj al Iaşului, ca şi al altor mari oraşe din partea orientală a UE e că, odată cu deschiderea economiilor naţionale către economia globală, a beneficiat de o a doua sursă de dezvoltare; celei teritoriale, aflată în strânsă relaţie cu vecinătatea regională, i s-a adăugat o alta internaţională. Din această perspectivă, oraşele secundare, cele aflate din punctul de vedere al ierarhiei urbane imediat după Capitală, au avut un avantaj considerabil faţă de cele situate pe nivelele ierarhice inferioare. Dar nu toate cele şapte oraşe (Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Timişoara), care secondau la nivelul anilor ‘90 Bucureştiul, au avut acelaşi ritm de redresare urbană. Oraşele mai apropiate de Bucureşti, cu un hinterland mai redus sub presiunea teritorială a Capitalei şi pentru care industria grea reprezenta motorul (aproape exclusiv!) al dezvoltării urbane, de abia în perioada post-criză şi-au mai ameliorat declinul.
Doar Clujul, Timişoara şi Iaşul, care aveau deja constituite hinterlanduri de talie regională, facil de perceput prin fluxurile cotidiene şi, mai ales, săptămânale ale studenţilor sau ale altor categorii de persoane, au devenit oraşele regionale consolidate ale României. Marele lor avantaj a constat în faptul că au o mare capacitate de a produce forţă de muncă înalt calificată şi de a reţine elitele. În evoluţia lor recentă, aceste oraşe au acumulat funcţii care altădată erau specifice doar metropolei naţionale, devenind huburi aeronautice capabile să conecteze regiunile la fluxurile internaţionale sau centre ale industriilor creative sau IT&Outsourcing, curtate de către marile companii multinaţionale. Devenind jucători ai economiei globale, polii urbani secundari intră, pe segmentele economice amintite, în competiţie directă cu marile oraşe ale altor teritorii naţionale. Cu o accesibilitate redusă la nucleul economic european, datorată inexistenţei unor relaţii terestre rapide, Iaşul înregistrează performanţe economice, mai ales, în activităţile specifice domeniilor IT&Outsourcing şi ale industriilor creative. Pe săptămâna viitoare.
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |