Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Metamorfoze urbane - Contextul

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Principalul avantaj al Iaşului, ca şi al altor mari oraşe din partea orientală a UE e că, odată cu deschiderea economiilor naţionale către economia globală, a beneficiat de o a doua sursă de dezvoltare; celei teritoriale, aflată în strânsă relaţie cu vecinătatea regională, i s-a adăugat o alta internaţională. 

“[Pe] lângă potenţialul [urban] pe care îl are Iaşul, avem nevoie de un Proiect de oraş - un plan strategic de dezvoltare, de transformare şi reabilitare a oraşului de pe cele şapte coline şi a zonei sale metropolitane. Asta presupune nu doar o regândire şpaţială, ci o repoziţionare specială la noile realităţi economice, sociale, culturale, tehnologice şi de mediu din lumea actuală. Ce spun eu actuală? Aceste concepte noi sunt teoretizate, aplicate şi au demonstrat că sunt Viitorul, de cel puţin două decenii (şi mai mult) în ţările la care noi ne-am racordat.” (Andrei R. Ciuhodaru - Iaşi New District - II - http://bahlui.ro)

Începând cu săptămâna aceasta vă propun o serie de articole construite în jurul ideilor vehiculate de către membrii grupului de reflecţie Bahlui.ro (arhitecţi, istorici, geografi, antreprenori) - un Think Tank, care propune un proiect nou de oraş pentru ieşeni.

Contextul

Ultimele trei decenii au adus mutaţii radicale în structura funcţională a oraşelor mari şi mijlocii româneşti, care era dominată în anii ’90, la finalul episodului socialist, de industrie. În Iaşi, de exemplu, peste 80 de mii de salariaţi lucrau într-un centru industrial complex, ce aglomera cvasi-totalitatea domeniilor industriilor prezente în Europa de Est (constructoare de maşini - mai ales, utilaje grele -, electrotehnică, metalurgică, chimică, produse farmaceutice, mobilă, materiale de construcţii, textilă, confecţii, alimentară etc.). O industrie dezvoltată oarecum sincron cu finalul manifestării în lumea occidentală a etapei platformelor industriale, care a dus la difuzia la nivel naţional a acestei activităţi. ”Echilibrarea forţelor de producţie în teritoriu” a generat structuri industriale mult mai integrate în CAER decât mai vechile organizări spaţiale existente înainte de anii ‘70 în alte regiuni româneşti, organizări care-şi datorau existenţa, mai ales, proximităţii resurselor.

În integrarea mai avansată în structurile economice CAER a întreprinderilor industriale apărute în deceniul al VIII-lea şi al IX-lea al secolului trecut, a constat şi fragilitatea acestui sector mai ales în regiunile mai tardiv industrializate, categorie spaţială căreia aparţine şi oraşul nostru. Desfiinţarea CAER-ului, pierderea unor mari pieţe devenite tradiţionale, supradimensionarea iniţială a întreprinderilor, dar şi gestiunea lor defectuoasă a dus la contracţia sectorului industrial, care în prezent nu mai reprezintă în Iaşi decât ceva mai mult de 25 de mii de salariaţi.

Replierea industrială, care a durat până la finalul deceniului trecut, a aruncat Iaşul în cohorta schrinking cities, formată din cvasi-totalitatea oraşelor medii şi mari româneşti. Din fericire, oraşul nu a rămas blocat în această paradigmă. Deşi din punctul de vedere al industriei, funcţia dominantă în episodul socialist de evoluţie a structurilor economice ale României, declinul s-a prelungit până în 2010, când s-a înregistrat minimul de 23 de mii salariaţi, Iaşul şi-a consolidat relaţiile teritoriale la nivel regional. Pus la adăpost de distanţa mare faţă de Bucureşti şi localizat într-o zonă în care polarizarea metropolitană e mai degrabă absentă, Iaşul a trebuit să-şi asume un rol metropolitan regional (asemănător Clujului şi Timişoarei), prin prisma învăţământului superior, al domeniilor medicale sau al cercetării. Dacă ar fi să ne limităm doar la învăţământul superior, în intervalul dintre 1990 şi până în prezent, centrul universitar ieşean a înregistrat o creştere de două ori a numărului de studenţi, de la 27 de mii, la 54 de mii, cu un maxim de 62 mii în 2007 (cf. INSSE).

Însă, principalul avantaj al Iaşului, ca şi al altor mari oraşe din partea orientală a UE e că, odată cu deschiderea economiilor naţionale către economia globală, a beneficiat de o a doua sursă de dezvoltare; celei teritoriale, aflată în strânsă relaţie cu vecinătatea regională, i s-a adăugat o alta internaţională. Din această perspectivă, oraşele secundare, cele aflate din punctul de vedere al ierarhiei urbane imediat după Capitală, au avut un avantaj considerabil faţă de cele situate pe nivelele ierarhice inferioare. Dar nu toate cele şapte oraşe (Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Timişoara), care secondau la nivelul anilor ‘90 Bucureştiul, au avut acelaşi ritm de redresare urbană. Oraşele mai apropiate de Bucureşti, cu un hinterland mai redus sub presiunea teritorială a Capitalei şi pentru care industria grea reprezenta motorul (aproape exclusiv!) al dezvoltării urbane, de abia în perioada post-criză şi-au mai ameliorat declinul.  

Doar Clujul, Timişoara şi Iaşul, care aveau deja constituite hinterlanduri de talie regională, facil de perceput prin fluxurile cotidiene şi, mai ales, săptămânale ale studenţilor sau ale altor categorii de persoane, au devenit oraşele regionale consolidate ale României. Marele lor avantaj a constat în faptul că au o mare capacitate de a produce forţă de muncă înalt calificată şi de a reţine elitele. În evoluţia lor recentă, aceste oraşe au acumulat funcţii care altădată erau specifice doar metropolei naţionale, devenind huburi aeronautice capabile să conecteze regiunile la fluxurile internaţionale sau centre ale industriilor creative sau IT&Outsourcing, curtate de către marile companii multinaţionale. Devenind jucători ai economiei globale, polii urbani secundari intră, pe segmentele economice amintite, în competiţie directă cu marile oraşe ale altor teritorii naţionale. Cu o accesibilitate redusă la nucleul economic european, datorată inexistenţei unor relaţii terestre rapide, Iaşul înregistrează performanţe economice, mai ales, în activităţile specifice domeniilor IT&Outsourcing şi ale industriilor creative. Pe săptămâna viitoare.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri