Note şi contra-note regale

În aceste 11 zile, în care România simţită îşi plângea Regele în crescendo, adică în măsura în care mulţi abia acum îl descopereau (graţie cursului intensiv de istorie a monarhiei, cu prelegeri şi seminarii televizate, cu interviuri, reportaje şi documentare mai vechi şi mai noi reluate pe aproape toate posturile de televiziune, ca să mă rezum doar la ele) în toată anvergura existenţei sale plină de demnitate umană şi simplitate regală, România nesimţită ciopârţea, bucată cu bucată, legile justiţiei, săpa cu sârg la temelia statului de drept, parcă bucurându-se de binevenita „diversiune" pe care le-o oferise decesul Majestăţii Sale, Regele Mihai.

06.12.17

Cititor regulat a Gazetei sporturilor, am fost din nou plăcut surprins de ziarul condus meseriaş de Cătălin Tolontan: ediţia din 6 decembrie a fost una de colecţie: 18 din 32 de pagini erau dedicate Regelui Mihai, iar pagina 1 şi 32 se compuneau într-un poster mare cu imaginea Regelui la senectute salutând poporul.

În aceeaşi zi, notam, apropo de dialogul Cosette Chichirău – Şerban Nicolae, faptul că o groază de analişti şi comentatori chiar dintre cei cu scaun la cap (aşa, în mare) n-au reuşit să-l aşeze în contextul corect: deputata USR de Iaşi s-a „luat" de senatorul bolşevic Şerban Nicolae, care stătea în primul rând, chiar în faţa tribunei Camerei Deputaţilor, tocmai pentru că nu avea ce să caute el acolo! Chiar, ce-o fi căutat el pe-acolo? Să aibă grijă de „deviaţionişti"? Să păzească, aidoma unui Vîşinski, buldozerul legiferării pesediste?

10.12.17

În acelaşi registru se înscrie şi următorul gând: oricâte prostii a făcut PSD-ul anul ăsta, mereu s-au găsit moderatori, comentatori şi analişti care să invoce existenţa printre parlamentarii PSD şi a unora… cum să zic: a unora cinstiţi şi demni (demnitari adevăraţi, adică). Deocamdată pare mai degrabă un mit urban – fals, desigur. Excepţiile (de numărat pe o mână?…) confirmă regula (falsitatea mitului). Vorba aceea, daţi-mi zece pesedişti cinstiţi şi demni, şi vă răstorn Guvernul!

Seara, apoi, am fost la Protestul împotriva ciopârţirii statului de drept. La Protest, a apărut la un moment dat şi filosoful Mihai Şora (*1916!!!). Intervievat de reporteri, eu unul am surprins următoarea-i replică: „Eu n-am venit alături de protestatari, eu sunt alături de ei!"

O protestatară avea un portret al Regelui şi o pancartă cu următorul text: „Culmea Statului Paralel// Olguţa, vajinic PRM-ist/ deveni şi MONARHIST!!!???"

14.12.17

Joia trecută, văzând cum pesedeii lui Dragnea îşi continuă săparea la temelia democraţiei liberale, îmi notam că hoţii şi incompatibilii şi mincinoşii şi evazioniştii şi spălătorii de bani etc., etc. fac legi pentru drepturile hoţilor, incompatibililor, evazioniştilor şi spălătorilor de bani etc., etc. Dezincriminări după dezincriminări – dezincriminarea „mărturiei mincinoase" (fapta penală de care-i acuzat de pildă chiar liberalul roşu din fruntea Senatului) fiind doar cea mai puţin malignă dintre ele…

Seara, am citit un articol de-al lui Moise Guran. Zicea el acolo: „Sunt un om raţional, prea puţin mistic, dar mi-e imposibil să nu constat asta – prin moartea sa, Regele Mihai ne-a oferit o oglindă în care să-i vedem mai bine, căci îi vedem în antiteză, pe infractorii care ne conduc".

Corect, mi-am zis, doar că nu eram de acord şi cu ultima sa concluzie (cum că este înmormântată simulatn cu Regele şi democraţia): da, democraţia e în pericol, exact ca acum fix 70 de ani, dar nu (mai) mor caii democraţiei când vor câinii bolşevici!

15.12.17

Ce-am aflat vineri din presă: ce-a făcut criminala de la metrou înainte să ucidă! Ştiţi ce-a făcut? A băut pe şest un energizant într-un magazin!

Energizantul suprem al parlamentabililor penali de la putere (care şi-au continuat demolarea edificiului justiţiei şi în zilele de doliu naţional!) e, desigur, puterea! Îmbătaţi de putere, odată porniţi pe un drum fără de întoarcere, energia lor criminală este fenomenală. Nu-i aşa, „domnilor" Dragnea şi Tăriceanu, Nicolicea şi Nicolae, Pleşoianu şi Iordache, Marton Arpad şi Rădulescu, nu-i aşa, „doamna" Cătăniciu?

Introducerea cu energizantul criminalei din metrou nu-i forţată şi nici fortuită: conform intenţiilor coaliţiei penale de la putere, înregistrarea datorită căreia a fost identificată şi prinsă rătăcita Magdalena Şerban, pe viitor n-ar mai putea fi folosită ca probă! Cum ar veni, raiul infractorilor pe pământ ar urma să fie în… Grădina Maicii Domnului.

1947-2017. 70 de ani de la abdicarea forţată a Regelui Mihai I. Decembrie 2017, luna nemuririi sale – şi a limpezirii minţilor a milioane de români, sper şi-mi place să cred.

Sărbători fericite şi ferite de nelinişti tuturor cititorilor!

Michael Astner este poet, traducător şi publicist