Patrimoniul firmei Fortus SA, aflată în insolvenţă, trece prin schimbări care nu pot fi încadrate decât în domeniul magie. În Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI) din 20 iulie 2017, pe baza unui raport de evaluare realizat de Dan Niţesc, se specifică că valoarea activului nefuncţional este în valoare de 54,9 milioane euro. În BPI din 22 noiembrie, valoarea activului nefuncţional a scăzut la doar 39,7 milioane euro, fără ca între timp să aibă loc a altă evaluare. Oficialii şi reprezentanţii Fortus SA refuză să explice cum s-au evaporat 15 milioane de euro. Corecţia a fost realizată din pix? Este o simplă greşeală umană? S-au vândut bunuri din cadrul activului nefuncţional şi au fost scoase din registre la valoarea nominală? Sunt doar câteva întrebări ce nu îşi găsesc răspuns în lipsa dialogului cu administratorului judiciar, Tudor Ignaţie, care refuză să comunice cu reporterii „Ziarului de Iaşi” pe motiv că îl derajnează ce scriem.

Cât o legătură de pătrunjel

O altă nelămurire vizează bunurile din care se compune activul nefuncţional. Conform BPI publicat acum o săptămână, activul nefuncţional Fortus se compune din mijloace fixe plus terenuri rămase în valoare de aproximativ 20.600 de lei (aprox. 5.900 euro), construcţii plus terenuri nefuncţionale în valoare de 123,8 milioane de lei (27,1 milioane de euro), maşini unelte în valoare de 15,5 milioane de lei (3,4 milioane de euro), terenuri adiacente în valoare de 15 milioane de lei (3,2 milioane de euro) şi mijloace fixe propuse la casare. La acestea din urmă nu este trecută o cantitate ori o sumă, ci doar faptul că, pe kilogram, preţul este de 0,75 de lei. La final este trecută valoarea totală a activului, de 174,9 milioane de lei, adică suma de 39,7 milioane de euro. Totalul ne iese dacă adunăm toate cifrele de mai sus, însă în acest total, nu se regăsesc acele mijloace fixe propuse la casare, ele sunt trecute general pe listă, dar în operaţia de adunare, conform administratorului judiciar, ar ieşi că valoarea lor este zero. Dacă acestea ar fi avut o sumă oarecare, valoarea totală ar fi trebuit să fie mai mare. Pentru a rezolva această enigmă, am căutat informaţii suplimentare, tot în documentele depuse în ultima perioadă de administratorul judiciar la Registrul Comerţului. Astfel, am găsit în BPI din 25 octombrie a.c specificarea de la pagina 7 care spune că: „(…)mijloacele fixe aprobate pentru casare  au rezultat următoarele cantităţi estimate de deşeuri: oţel – 6.039 tone, fontă – 162 tone, cupru – 52 tone, aluminiu – 62 tone, platină – 26 grame, lemn – 10 tone, textil – 329 kilograme, hârtie – 1.000 tone şi ulei transformator uzat – 8.000 litri. Prin urmare, la valoarea totală a activului nefuncţional de mai sus ar fi trebuit să fie trecute acesta cantităţi, cu valorile corespunzătoare. „De ce au aceste bunuri trecute pe ordinnea de zi a adunării creditorilor suma de 0,75 lei pe kilogram? Adică nici cât o legătură de pătrunjel la piaţă? Automat, aceste bunuri ar trebui să ridice valoarea activului, însă nu le văd adunate de domnul administrator judiciar. De ce? Ce se întâmplă cu aceste cifre? De ce dispar sume mari de bani, şi la aceste mijloace fixe şi la suma totală evaluată? Vorbim de 15 milioane de euro, să fi fost căldurile mari vara aceasta şi să se fi evaporat?”, se întreabă ironic Florin Rugină, mic acţionar şi reprezentantul angajaţilor disponibilizaţi de la Fortus.

Misterul de la fabrica de Oxigen

Acesta mai sesizează nişte aspecte care i se par exagerate în ultimul timp. „Cum se face că Fabrica de Oxigen a fost evaluată pe 10 iulie anul acesta la 6,3 milioane de lei, dar Apavital a achiziţionat-o prin darea în plată acoperind datorii de 3,1 milioane de lei? De ce a fost dată la jumătate din valoare sa? O altă instituţie, Primăria, a intrat în procedura de insolvenţă Fortus, pe 11 martie 2008 cu datorii de 17,4 milioane de lei, iar acum vrea 87 de milioane de lei. Cine ar fi de acord să-ţi calculeze majorări, când de doi ani de zile nu ai electricitate şi gaz şi combinatul este închis? Majorările au fost calculate de Primărie până la data de 30 octombrie, adică până acum o lună. De ce, în condiţiile în care, AAAS a calculat majorările până la data de 20 august 2013, în valoare de 62 milioane de lei? Cine îi permite Primăriei să facă aceste lucruri? E mai ceva ca la bancă! Şi Fiscul mai vrea 10,7 milioane de lei în plus pe majorări de întârziere, pe lângă creanţa de 5,8 milioane de lei pe care o are”, a menţionat revoltat micul acţionar.