Patronii ieşeni încep să apeleze din ce în ce mai mult la forţa de muncă din străinătate. Din datele oficiale, reise că sunt preferaţi moldovenii de peste Prut şi persoane venite din Asia, mai ales din Vietman sau Nepal. Anul trecut, în Iaşi şi-au desfăşurat activitatea puţin peste 1.000 de angajaţi din ţările non-UE, faţă de aproape 234 cu un an înainte, creşterea fiind de patru ori.

De unde vin cei mai mulţi străini

Lipsa forţei de muncă îi determină pe oamenii de afaceri din Iaşi să caute soluţii tocmai până în ţările asiatice sau în Republica Moldova. Aşa se face că basarabenii, vietnamezii, nepalezii şi chinezii au început să lucreze cot la cot cu angajaţii ieşeni în domenii precum construcţii, agricultură ori restaurante şi hoteluri. Piaţa forţei de muncă din oraş a început, anul trecut, să se diversifice din ce în ce mai mult în ceea ce priveşte ţările de provenienţă ale muncitorilor, după cum arată datele trimise la solicitarea “Ziarului de Iaşi” de către Serviciul pentru Imigrări al Judeţului Iaşi. Astfel, în anul 2019 au primit drept de muncă în judeţul Iaşi 1.057 de persoane. Cei mai mulţi dintre cei care au fost angajaţi, respectiv 312, provin din Republica Moldova, din Vietnam – 219, iar din Nepal – 160. “Restul provin din alte 20 de ţări, precum China, Sri Lanka, Australia sau Federaţia Rusă”, ne-a spus comisarul-şef de poliţie Sorin Gaiţă, şeful Serviciului pentru Imigrări Iaşi.

“Sunt trataţi la fel”

La mare căutare au fost muncitorii necalificaţi în domeniul construcţiilor, numai aici fiind angajaţi aproape 295 de cetăţeni din afara spaţiului european. În completarea fierarilor betonişti români au venit 49 străini, zidari – 65, iar faianţari 33, în timp ce alte 23 de avize de muncă au fost cerute pentru sudori. Şi firmele de transport din judeţ au întâmpinat probleme cu forţa de muncă, astfel că au preferat să îşi aducă şi ei oameni din străinătate. Peste 90 de persoane au fost aduse de la mii de kilometri şi angajate ca şoferi de TIR pentru diferite societăţi ieşene. De asemenea, firmele au început să recruteze lucrători şi pentru hoteluri şi restaurante, anul trecut fiind angajate peste 70 de persoane străine ca bucătari ori lucrători bucătărie. Deşi muncitorii străini pot părea “mai ieftini “ în termen de salariu negociat, costurile suplimentare cu procedurile de imigrare – avizul de muncă, viza, permisul de şedere şi biletul de avion (cheltuieli care revin angajatorului), reduce acest “beneficiu“. Pe lângă asta, mulţi angajatori susţin că nu fac diferenţe între angajaţii români şi cei de peste hotare. “Nu cred că este niciun fel de diferenţă între angajaţii străini şi angajaţii români harnici care vor să îşi facă treaba bine. Sunt trataţi la fel. Toţi au drepturi şi posibilitatea să îşi desfăşoare activitatea impecabil, obţinând performanţa, şi să fie răsplătiţi ca atare, în mod egal. Momentan avem aproximativ 19 de persoane străine angajate, însă noi creăm locuri de muncă accesibile în egală măsură atât românilor, cât şi străinilor”, ne-a declarat Bogdan Piţigoi, fondatorul şi preşedintele Grupului Tester.

Misiune în Vietman

Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Iaşi, a precizat că importul forţei de muncă pe diferite sectoare de activitate nu se opreşte aici. Mai mult de atât, următoarea zonă de activitate importată va fi zona confecţiilor, a  industriei textile, deoarece şi aici se constată o lipsă a forţei de muncă. “Luna viitoare, în perioada 23 februarie – 1 martie, CCI organizează prima Misiune Economică sub egida Afaceri. Ro în Vietnam, măsura fiind dedicată valorificării potenţialului de colaborare dintre România şi Vietnam, cu principalul obiectiv de a găsi parteneri pentru firmele româneşti interesate de importul de forţă de muncă din Vietnam. Avem nevoie de specialişti, muncitori vietnamezi care să vină în România pentru a suplini absenţa forţei de muncă. (…) În plus, vom avea întâlniri la nivelul Camerelor de Comerţ şi a organizaţiei vietnameze pentru promovarea comerţului, pentru a obţine suportul statului vietnamez în ceea ce priveşte calificarea acestor muncitori. Am constatat că sunt firme care se duc direct în piaţa muncii, recrutează de acolo muncitorii, dar nu sunt suficient de bine pregătiţi sau nu au capacitatea de a rezista în România. Domeniile sunt cele pentru zona industrială, operatori maşini unelte, zidari, faianţari, bietonişti. (…) Avem în proiect o misiune similară şi în Nepal, tocmai pentru că muncitorii nepalezi sunt foarte disciplinaţi şi buni specialişti, mai ales în domeniul construcţiilor. Este un avantaj pentru partenerul român, pentru că are garanţia probelor pe care le trece muncitorul vietnamez până a ajunge la noi, probe de meserie, de specialitate, iar pe de altă parte acei muncitori sunt pregătiţi în prealabil de către firmele vietnameze pentru a-şi însuşi lucrul şi munca în zona europeană, în speţă România şi, implicit, Iaşul”, a declarat Paul Butnariu pentru "Ziarul de Iaşi”. (Florentina SANDU)