De Sănătate

Punem punctul pe știi

Numărul naşterilor, la jumătate faţă de anii din perioada comunistă. Trei cauze

marți, 12 februarie 2019, 02:50
4 MIN
 Numărul naşterilor, la jumătate faţă de anii din perioada comunistă. Trei cauze

Anul trecut, în 2018, în România s-au născut cei mai puţini copii din ultimii 50 de ani, conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică (INS). Scăderea a fost una constantă: dacă în 2011 s-au născut 180.000 de copii, fiind deja considerat un an „de criză“, în 2018, numărul naşterilor a fost de doar 173.000 de lei.

Dacă ar fi să comparăm cu naşterile din anii ’70-90, în acea perioadă se năşteau în medie 360.000 de copii pe an, atunci fiind şi perioada în care femeile nu aveau voie să recurgă la avort, cifrele devin alarmante. Până acum, 2016 a fost indicat ca fiind anul „cu cele mai puţine naşteri din 1990 până în prezent“, atunci venind pe lume 190.000 de copii.

Situaţie alarmantă şi la Iaşi

În Iaşi, la cele două maternităţi de stat, „Cuza Vodă“ şi „Elena Doamna“, s-au născut anul trecut aproximativ 7.300 de copii, numărul fiind unul asemănător cu cel din anii trecuţi, existând doar o scădere uşoară.

Mai exact, în 2018 la Maternitatea „Cuza Vodă“ au venit pe lume 6.442 de copii, în 2017 s-au născut 6.668 de copii, iar în 2016 numărul lor a fost de 6.333. La Maternitatea „Elena Doamna“, în 2018 s-au născut 912 copii, iar în 2016, naşterile au fost în număr de 995.

Specialiştii ieşeni spun că acest fenomen îngrijorător este cauzat în primul rând de factorul economic, din care derivă migraţia, plecările tinerilor în străinătate. O a doua cauză are la bază temerile cu care se confruntă viitoarele mame, teama că nu vor putea asigura un viitor copilului, că nu vor mai putea reveni la acelaşi loc de muncă.

Nu în ultimul rând, ca o a treia categorie de cauze, este teama părinţilor că nu are cine să le crească bebeluşul şi că nu vor găsi un loc pentru copil la o creşă.

„Acest fenomen îngrijorător pentru ţara noastră are mai multe cauze. Una dintre ele este că foarte multe familii de vârstă fertilă au ales să plece, să nască şi să îi crească pe copii în altă parte. În al doilea rând, încă nu reuşim să asigurăm o urmărire corectă a gravidei, să sprijinim mamele prin orice metodă să aducă pe lume copii. Sprijinul acesta nu se referă doar la nivel de gratuităţi şi de îngrijire medicală, ci se referă la sprijinul postpartum (n.red. – perioada de după naştere) când este o perioadă foarte dificilă pentru orice proaspătă mamă. În al treilea rând, familiile nu au unde să îşi ducă copiii la creşe, grădiniţe, un copil nu are nevoie doar de jucării şi haine, tre­buie să fie cineva care să stea cu el cât părinţii sunt la serviciu, are nevoie de îngrijiri mediale, de educaţie. Atunci familia îşi programează necesităţile pentru un singur copil, nu mai au curajul să rişte financiar şi pentru al doilea. Este trist, dar e un adevăr al zilelor noastre, multe dintre familii rămân la un singur copil pentru că nu au curajul să îl facă şi pe al doilea“, a explicat dr. Mădălina Ciuhodaru, medic primar obstetrică-ginecologie de la Maternitatea „Elena Doamna“.

Unicul copil, făcut după vârsta de 30 de ani

Un alt aspect este că majoritatea fe­meilor pun pe primul plan partea profesională, amânând întemeierea unei fa­milii, uneori până la vârsta de peste 30 de ani. Atunci începe să devină mai dificilă conceperea unui copil, având în vedere că fertilitatea depinde şi de vârstă, şi din acest motiv medicii recomandă ca până la 30 de ani femeile să aibă deja un copil.

Majoritatea naşterilor se înregistrează în grupa de vârstă 25-35 de ani, însă există şi o tendinţă de creştere a naşterilor după vârsta de 35 de ani. Medicii spun că acest obicei limitează familiile de cele mai multe ori la un singur copil.

„Influen­ţează şi acest aspect în sensul că uneori capacitatea femeilor de procreere este limitată de vârstă la un singur copil. De obicei, cele care aleg să devină mame mai târziu îşi doresc foarte mult sar­cinile şi chiar şi le-au planificat. Cel mai mult influenţează factorul economic, în situaţiile de «boom economic» şi familia progresează ca număr, în situaţiile de criză economică şi mai ales socială, prima care se resimte e familia. Consecinţa este numărul de copii dintr-o familie“, a completat medicul ieşean.

Aşadar, dincolo de componenta biologică, mamele se tem de ziua de mâine şi de faptul că nu vor reuşi din punct de vedere financiar să crească mai mult de un copil, dorind ca acesta să nu crească într-un mediu controlat de neajunsuri.

Specialiştii spun că, atât timp cât cuplurile tinere vor continua să plece în străinătate din motive economice, vor exista tot mai mulţi copii născuţi în afara ţării.

De asemenea, dacă mamele care do­resc să revină la locul de muncă nu vor fi sprijinite în niciun fel, vom asista în conti­nuare la scăderea numărului de naşteri, im­plicit acest lucru ducând la scăderea populaţiei României.

Comentarii